Perioade și curente literare

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

• Reperul 1 din eseu valorează 6 puncte: 2p pentru numirea perioadei, a curentului sau a orientării tematice, 2 × 1p pentru numirea a două trăsături și 2 × 1p pentru demonstrarea fiecărei trăsături în text.
• Programa de la real cuprinde: umanismul și iluminismul (sec. XVII–XVIII), pașoptismul, criticismul junimist, romantismul, realismul, simbolismul, perioada interbelică (modernism, tradiționalism, romanul psihologic și al experienței), perioada postbelică (roman, poezie, teatru, postmodernism).
• Nu sunt în programa de la real (sunt doar la uman): clasicismul ca „prelungire”, avangarda, „România între Occident și Orient”.
• Regula de aur: alege curentul ale cărui trăsături le poți arăta cel mai concret în text. O trăsătură numită, dar nedemonstrată, aduce doar 1 punct din 2.
• Poți încadra textul în perioadă + curent deodată („roman interbelic realist”). Baremul punctează oricare variantă corectă. Trăsăturile trebuie să fie însă ale entității pe care ai numit-o.
• Formula sigură: „Textul se încadrează în X, prin trăsătura 1 (... + dovadă din text) și prin trăsătura 2 (... + dovadă din text).”

Urmează · 2 min

Schemă interactivă

1 min

Urmează · 1 min

Harta: ce încadrare folosești pentru fiecare text canonic

5 min

Urmează · 5 min

Secolele XVII–XVIII: umanismul și iluminismul

3 min

Nu există autori canonici din această perioadă, deci nu vei scrie un eseu despre ea. Poate apărea însă un text la prima vedere sau o întrebare de context. Ajung câte 4–5 trăsături.

Umanismul (sec. XVII–XVIII în cultura română)

Reprezentanți: cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce și Dimitrie Cantemir, cu operă enciclopedică.

Iluminismul (a doua jumătate a sec. XVIII – începutul sec. XIX)

Reprezentanți: Școala Ardeleană (Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior) și Ion Budai-Deleanu, cu epopeea eroi-comică Țiganiada.

Urmează · 3 min

Perioada modernă (sec. XIX – începutul sec. XX)

12 min 2 întrebări la final

Perioada pașoptistă (aprox. 1830–1860)

Programul ei este articolul „Introducție” din revista Dacia literară (Iași, 1840), scris de Mihail Kogălniceanu.

Criticismul junimist și perioada marilor clasici

Societatea Junimea a fost fondată la Iași în 1863 (Titu Maiorescu, P.P. Carp, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor). Revista ei, Convorbiri literare, apare din 1867. Aici publică marii clasici: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici.

Romantismul

În cultura română, romantismul culminează cu Mihai Eminescu, considerat „ultimul mare romantic european”.

Realismul

Realismul românesc apare la clasici (Slavici, Caragiale) și continuă în interbelic (Rebreanu, Călinescu) și în postbelic (Preda).

Simbolismul

Simbolismul se naște în Franța (manifestul lui Jean Moréas, 1886; Baudelaire ca precursor; Verlaine, Rimbaud, Mallarmé). La noi, teoreticianul este Alexandru Macedonski, iar poeții reprezentativi sunt George Bacovia și Ion Minulescu.

Urmează · 12 min

Perioada interbelică (1918–1940)

7 min

Modernismul

Teoreticianul lui este Eugen Lovinescu, cu cenaclul și revista Sburătorul (1919) și teoria sincronismului (Istoria civilizației române moderne). Pentru literatură, Lovinescu fixează câteva direcții: tematică urbană în locul celei rurale, proză obiectivă și roman de analiză psihologică, intelectualizarea prozei și a poeziei, trecerea poeziei de la epic la liric.

Tradiționalismul

Tradiționalismul interbelic se leagă de revista Gândirea (fondată la Cluj în 1921, condusă apoi de Nichifor Crainic). Are precursori în sămănătorism și poporanism, de la începutul secolului.

Romanul interbelic: orientări și tipuri

Programa cere „orientări tematice în romanul interbelic” și „tipuri de roman: psihologic și al experienței”. Sinteza:

Poezia interbelică

„Diversitate tematică, stilistică și de viziune”: Blaga (modernism expresionist, poezia cunoașterii), Arghezi (modernism, estetica urâtului, artă poetică), Barbu (modernism, ermetism, poezie cu rigoare matematică), dar și tradiționaliștii (Ion Pillat, Vasile Voiculescu).

Urmează · 7 min

Perioada postbelică (după 1945)

4 min o întrebare la final

Context minimal, pentru introducere. Între 1948 și începutul anilor ’60, literatura e supusă realismului socialist (proletcultismul). „Dezghețul” din anii ’60 permite revenirea la valorile estetice, prin generația ’60 (Nichita Stănescu, Marin Sorescu).

Postmodernismul

Curentul se afirmă la noi prin generația ’80 („optzeciștii”: Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu, Florin Iaru și alții), în cenaclurile conduse de Nicolae Manolescu și Ov. S. Crohmălniceanu.

Urmează · 4 min

Ce se cere la BAC

3 mincum apare la examen

Reperul 1 apare la toate eseurile de tip A, B și D, dar nu la tipul C (personaj). Formularea oficială, constantă în 2023–2026:

„evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului [narativ / poetic / dramatic] studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică”

Baremul (de exemplu, iunie–iulie 2026, var. 6, Bacovia; august 2025, var. 9, text dramatic):

• precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice – 2 puncte;
• numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate – 2 × 1 punct;
• evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului – 2 × 1 punct.

Excepție: la modelul 2024 („text dramatic postbelic”), cerința a cerut încadrarea „într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică”, fără „perioadă”, pentru că perioada era deja dată în cerință. Citește cerința: dacă perioada e dată, numește un curent sau o orientare.

Urmează · 3 min

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

• Trăsătură fără dovadă. „O trăsătură a realismului este obiectivitatea.” și atât: pierzi punctul de „evidențiere”. Adaugă imediat cum apare în text.
• Trăsături care nu aparțin curentului numit. Exemplu: „romantism” + „versul liber”. Fiecare trăsătură trebuie să fie a curentului pe care l-ai precizat.
• Două trăsături care sunt, de fapt, una. „Narator omniscient” și „narațiune la persoana a III-a” țin de aceeași obiectivitate. Alege trăsături distincte: obiectivitate + tipicitate, sau verosimilitate + construcție simetrică.
• Încadrare greșită: Ion în „tradiționalism” (e realism), Plumb în „romantism”. Riscant: Enigma Otiliei în „modernism”. Romanul are elemente moderne, dar trăsăturile realismului balzacian sunt mult mai ușor de demonstrat.
• Istorie literară în loc de trăsături. Trei rânduri despre Lovinescu nu aduc puncte, dacă nu urmează trăsăturile demonstrate.

Urmează · 1 min

Schema de recapitulare

1 minpentru recapitularea rapidă

• Sec. XVII–XVIII: umanism (cronicarii, Cantemir) → iluminism (Școala Ardeleană)
• Modern: pașoptism (Dacia literară, 1840) → junimism (Convorbiri literare, 1867; marii clasici)
  • romantism → Eminescu
  • realism → Slavici, Caragiale (apoi Rebreanu, Călinescu, Preda)
  • simbolism → Macedonski, Bacovia
• Interbelic: modernism (Lovinescu, Sburătorul) ↔ tradiționalism (Gândirea)
  • roman: realist (Ion, Enigma Otiliei), psihologic/al experienței (Ultima noapte...), mitic (Baltagul)
  • poezie: Blaga, Arghezi, Barbu
• Postbelic: roman (Moromeții), poezie (Stănescu), teatru (Iona), postmodernism (generația ’80)

Urmează · 1 min