Baltagul — Mihail Sadoveanu
Romanul interbelic al lui Sadoveanu: încadrare argumentată (perioada interbelică, tradiționalism), temă, structura în trei etape, legătura cu Miorița, Vitoria Lipan (statut, trăsături, caracterizare), secvențe comentabile și două eseuri-model (tip A și tip C). Programa nu impune opera; e textul de Sadoveanu studiat cel mai des.
- 45 min
- La BAC: Subiectul al III-lea
- De revizuit

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Perioada interbelică, roman de orientare tradiționalistă (1930). Trăsătura 1: universul satului arhaic, care trăiește după rânduiala străveche.
- 02
Trăsătura 2: credința ortodoxă și ritualurile vieții — postul de 12 vineri, rugăciunea; pe drum, botez, nuntă, apoi înmormântarea lui Nechifor.
Truc: Cele trei ritualuri de trecere: naștere, nuntă, moarte — toate pe drumul Vitoriei.
- 03
Tema: căutarea adevărului și restabilirea ordinii („rânduielii”) tulburate de o crimă, pe fundalul lumii pastorale.
- 04
Scene de comentat: reconstituirea drumului (deducția „trei oameni / doar doi”), găsirea rămășițelor în râpă și praznicul cu demascarea ucigașilor.
- 05
Vitoria: lucidă, intuitivă, tenace — reface drumul și deduce; disimulată — își ascunde bănuielile până la praznic.
Truc: Vitoria e detectivul satului: intuiție + logică.
- 06
Titlul: baltagul e arma crimei (Bogza) și instrumentul pedepsei (Gheorghiță) — simbol al dreptății și al maturizării fiului.
- 07
Motto din „Miorița”: același cioban ucis de tovarăși, dar romanul nu acceptă crima — o pedepsește.
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheieexemplu
- Autor / operă: Mihail Sadoveanu, Baltagul (1930), roman din perioada interbelică, de orientare tradiționalistă, scris în manieră realistă (narator obiectiv).
- Subiectul: oierul Nechifor Lipan, din Măgura Tarcăului, nu se întoarce de la Dorna, unde plecase să cumpere oi. Soția lui, Vitoria, își dă seama că a fost ucis, pleacă împreună cu fiul ei, Gheorghiță, pe urmele lui, îi găsește trupul și îi demască pe ucigași, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui.
- Tema: căutarea adevărului și restabilirea ordinii (a „rânduielii”) tulburate de o crimă. Fundalul e lumea arhaică a păstorilor de la munte, cu credințele și ritualurile ei.
- Miorița: mottoul și motivul ciobanului ucis de tovarăși vin din baladă. Romanul răspunde însă baladei: crima nu e acceptată resemnat, ci pedepsită.
- Vitoria e un personaj puternic, lucid, intuitiv, tenace, disimulat, profund legat de tradiție. Conduce o adevărată anchetă.
- Lecturi critice: roman tradiționalist, monografie a lumii pastorale, roman polițist, roman de inițiere (Gheorghiță), roman mitic (căutarea soțului ca ritual).
- Structura are trei etape: așteptarea și pregătirea→drumul (căutarea)→descoperirea și pedepsirea.

Autor: necunoscut · Domeniu public · Wikimedia Commons
Încadrarea, argumentată pe text
Perioada interbelică · orientare tradiționalistă
TrăsăturaDemonstrație pe text
| Trăsătura | Demonstrație pe text |
|---|---|
| Universul satului arhaic, păstrător al tradiției | Lumea muntenilor din Măgura Tarcăului trăiește după rânduiala străveche: transhumanța, viața după anotimpuri și sărbători, legea nescrisă a comunității. Vitoria judecă tot după „ce se cuvine” și respinge noutățile (de pildă, moda și purtările „de oraș” ale fiicei, Minodora). |
| Credința ortodoxă și ritualurile vieții (botez, nuntă, înmormântare) | Vitoria ține post 12 vineri, se roagă la icoana Sfintei Ana de la mănăstirea Bistrița și merge la preotul satului. Pe drum, trece prin cele trei mari ritualuri de trecere: un botez, o nuntă și, în final, înmormântarea lui Nechifor . Scopul ei nu e doar dreptatea, ci și îngroparea creștinească a soțului. |
| (bonus) Valorificarea mitului și a folclorului | Mottoul din Miorița, legenda din incipit despre „semnul” dat de Dumnezeu fiecărui neam, visul premonitoriu, semnele, superstițiile, transformate într-o viziune mitică asupra lumii. |
Realism + tradiționalism. Romanul are trăsături realiste: narator heterodiegetic, omniscient și obiectiv; geografie reală (Bicaz, Borca, Vatra Dornei, Sabasa, Suha, Stânișoara); o motivare socioeconomică a crimei (oile și banii). Dacă la tipul A alegi realismul, dă trăsături de realism. Dacă alegi tradiționalismul, dă trăsături de tradiționalism. Nu le amesteca la „numirea trăsăturilor”.
Ce două trăsături ale tradiționalismului demonstrezi?
Tema, viziunea despre lume, titlul
- Tema: drumul unei femei care caută adevărul despre soțul dispărut și restabilește ordinea morală și rituală. Teme secundare: lumea pastorală (monografie), inițierea lui Gheorghiță, iubirea și fidelitatea conjugală, moartea.
- Viziunea despre lume: o lume arhaică, guvernată de rânduială, în care crima e o ruptură a ordinii cosmice și trebuie reparată. Omul trăiește în armonie cu natura și cu ritmurile ei. Credința și intuiția valorează cât rațiunea.
- Titlul: baltagul e toporul cu două tăișuri al ciobanilor. E arma crimei (Bogza l-a lovit pe Nechifor) și instrumentul pedepsei (cu el îl lovește Gheorghiță pe Bogza). Devine simbol al dreptății, al „legii” muntelui și al trecerii lui Gheorghiță la maturitate.

Nicolae Grigorescu, „Ciobănaș cu turma de oi”: lumea păstorească din care vin Nechifor și Vitoria Lipan.
Autor: Nicolae Grigorescu · Domeniu public · Wikimedia Commons
Structura și compoziția
- 16 capitole, grupate în trei etape :
- Așteptarea și pregătirea: semnele, visul, consultarea preotului și a vrăjitoarei, postul, drumul la mănăstire și la autorități, pregătirile.
- Căutarea (drumul): reconstituirea traseului lui Nechifor, întrebări, deducții, găsirea câinelui.
- Descoperirea și pedepsirea: găsirea rămășițelor în râpă, înmormântarea, praznicul la care Vitoria îi demască pe ucigași.
- Incipitul: o legendă pe care o spunea Nechifor: Dumnezeu le-a dat fiecărui neam un dar și un „semn”, iar muntenilor, o viață grea, dar „inimă ușoară” și bucuria vieții simple . Prima frază: „Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială și semn fiecărei făpturi.” Incipitul fixează tema rânduielii și specificul lumii păstorești.
- Finalul: după demascare și după mărturisirea vinovaților, Vitoria se gândește la întoarcerea acasă, la Măgura, la pomenirile cuvenite și la viitorul copiilor. Viața își reia cursul, iar ordinea e restabilită .
- Simetrie: de la ruptura ordinii (dispariția) la refacerea ei (îngroparea creștinească, pedeapsa).
- Conflictul: exterior: Vitoria (adevărul) se opune ucigașilor (minciuna, lăcomia), într-un conflict moral și social. Interior: așteptare, neliniște, durere stăpânită.
- Timpul: cronologic, cu repere în calendarul sărbătorilor: toamna (Sf. Dumitru, plecarea lui Nechifor), iarna, primăvara (plecarea Vitoriei, în martie). Ritmul timpului e cel ritual, nu istoric.
- Spațiul: real și precis (Valea Bistriței, Bicaz, Borca, Vatra Dornei, Sabasa, Suha, Stânișoara). Drumul de la munte la munte are și valoare simbolică: o călătorie inițiatică și o coborâre spre moarte.
- Instanța narativă: narator heterodiegetic, omniscient, obiectiv, cu focalizare frecventă pe Vitoria: urmărim lumea prin gândurile și intuițiile ei, redate prin stil indirect liber și monolog interior.
- Tehnici: tehnica romanului polițist (indicii, deducții, reconstituirea crimei), retrospectiva (amintirile despre Nechifor), descrierea (natura, satele), dialogul (interogatoriile Vitoriei).
- Limbajul: arhaic și popular, cu o „patină” biblică și cronicărească. Frazele sunt ample, ritmate, și creează o atmosferă de legendă.
Rezumat pe etape
Rezumat animat: ai firul întâmplărilor în cap înainte de analiză.
Ştef știe tot · 4:14 · Deschide pe YouTube
- Așteptarea. Toamna, Nechifor pleacă la Dorna să cumpere oi și nu se mai întoarce. Vitoria toarce și așteaptă. Îl visează trecând călare o apă, cu fața spre asfințit , și înțelege că e mort. Merge la preotul Daniil Milieș și la baba Maranda. O lasă pe Minodora la mănăstirea Văratec. Ține post 12 vineri și se roagă la icoana Sfintei Ana de la mănăstirea Bistrița. Anunță dispariția la autoritățile din Piatra. Se pregătește de drum și îl ia pe Gheorghiță, înarmat cu un baltag.
- Drumul. În martie, mama și fiul refac traseul lui Nechifor pe Valea Bistriței până la Vatra Dornei, cu popasuri la un botez și la o nuntă. La Dorna află că Nechifor cumpărase oi și pornise mai departe însoțit de doi ciobani . Pe drumul de întoarcere, Vitoria observă că trei oameni trecuseră printr-un loc, dar doar doi ajunseseră mai departe, la Suha . Află că Bogza și Cuțui se îmbogățiseră brusc. Îl găsește pe câinele Lupu.
- Descoperirea. Lupu îi duce la o râpă din apropierea Crucii Talienilor, în zona Stânișoarei, unde zac oasele lui Nechifor și ale calului . Gheorghiță coboară în râpă și rămâne noaptea lângă rămășițele tatălui . Capul lui Nechifor fusese spart cu baltagul. Urmează înmormântarea, cu tot ritualul.
- Pedeapsa. La praznic, Vitoria povestește crima „ca și cum ar fi văzut-o” și îl acuză pe Bogza că l-a lovit pe Nechifor pe la spate, cu Cuțui de pază. Bogza se repede la Gheorghiță, care îl lovește cu baltagul, iar Lupu îl apucă de gât. Cuțui mărturisește. Bogza, grav rănit, își recunoaște fapta și cere iertare.
Personajul principal: Vitoria Lipan
StatutConținut
| Statut | Conținut |
|---|---|
| Social | Soție de oier înstărit din Măgura Tarcăului, mamă a doi copii (Gheorghiță și Minodora), gospodină autoritară. Rămâne singura care poate conduce casa și afacerile după dispariția soțului. |
| Psihologic | Lucidă, intuitivă, cu spirit de observație și capacitate de deducție, tenace, stăpână pe sine, disimulată când e nevoie. Iubirea ei pentru Nechifor e statornică, încă vie după mulți ani de căsnicie. |
| Moral | Credincioasă, respectă rânduiala, are un puternic simț al datoriei și al dreptății. Vrea adevărul și înmormântarea creștinească, nu răzbunarea oarbă. |

Vitoria Lipan pe drumul de munte, cu câinele Lupu și baltagul în mână. Observă hotărârea ei: pornește singură, la sfârșit de iarnă, să-și caute soțul.
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Trăsături, cu episoade:
- inteligența, spiritul de anchetator: reconstituirea traseului și deducția „trei oameni / doi oameni”; interogarea abilă a oamenilor de la Suha.
- tenacitatea, voința: pleacă la drum la sfârșitul iernii, singură cu un băiat nepregătit, și nu renunță până nu găsește trupul.
- disimularea, stăpânirea de sine: își ascunde bănuielile față de Bogza și Cuțui până la praznic.
- respectul pentru tradiție și credință: postul, rugăciunea, ritualul înmormântării.
- autoritatea: îl conduce și îl educă pe Gheorghiță; o ține din scurt pe Minodora.
Modalități de caracterizare:
- directă: prin narator, care îi descrie frumusețea încă nestinsă și ochii ageri și o arată ca pe o femeie hotărâtă; prin alte personaje (Gheorghiță se miră de puterea ei de a „citi” gândurile oamenilor).
- indirectă: dominantă. Se realizează prin fapte (ancheta), prin limbaj (aluziv, sentențios, cu proverbe), prin gesturi și priviri, prin monolog interior și stil indirect liber (gândurile ei din timpul așteptării).
Personaje secundare relevante
- Nechifor Lipan: personaj absent, construit din amintirile Vitoriei și din mărturiile celor întâlniți. Era un om vesel, voinic, iubitor de petrecere, respectat. E modelul după care se formează Gheorghiță.
- Gheorghiță: la început un băiat timid, ascultător, nesigur. Pe drum, prin încercări (noaptea de veghe în râpă, lovitura cu baltagul), devine bărbat și urmaș al tatălui. Roman de inițiere.
- Calistrat Bogza și Ilie Cuțui: ucigașii, ciobani lacomi. Bogza e violent și trufaș, Cuțui e mai slab și mai fricos. Mărturisesc amândoi.
- Minodora: fiica, atrasă de noutăți. Contrastează cu mama, care apără tradiția.
- Lupu: câinele credincios, „martorul” crimei și instrumentul pedepsei (ecou al Mioriței, unde ciobanul cere „un câne”).
Secvențe-cheie comentabile la eseu
- Incipitul: legenda muntenilor. Semnificație: fixează rânduiala lumii pastorale și specificul ei („inima ușoară”, viața aspră). Prin Nechifor, care spunea legenda, anunță și tema absenței lui.
- Așteptarea și semnele (visul, preotul, Maranda, postul). Semnificație: lumea Vitoriei e guvernată de credință și de intuiție. Ea „știe” înainte de a avea dovezi. E etapa pregătirii rituale.
- Reconstituirea drumului și deducția „trei / doi”. Semnificație: Vitoria devine anchetator: logica, observația și interogatoriul. Romanul se apropie de romanul polițist.
- Găsirea rămășițelor în râpă și noaptea de veghe a lui Gheorghiță. Semnificație: adevărul e descoperit. Pentru Gheorghiță, coborârea în râpă e o probă inițiatică (confruntarea cu moartea).
- Înmormântarea. Semnificație: refacerea ritualului încălcat. Spre deosebire de ciobanul din Miorița, Nechifor primește îngroparea creștinească.
- Praznicul și demascarea ucigașilor. Semnificație: punctul culminant. Vitoria reconstituie crima, Gheorghiță îl lovește pe Bogza cu baltagul, iar vinovații mărturisesc. Dreptatea e restabilită de comunitate, nu de autorități, iar Gheorghiță devine bărbat.
Citate
- Mottoul, din Miorița (text popular): „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă ș-un câne...”
- Incipit: „Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială și semn fiecărei făpturi.”
- Pentru rest, parafrazează. Exemple de formulări sigure: „Vitoria simte că Nechifor nu mai e în lumea celor vii”; „Vitoria povestește crima ca și cum ar fi fost de față”.
Ce se cere la BAC
Comentariul complet, pe reperele de la BAC. Merge bine la recapitulare.
Florentin - Profu' de română · 12:38 · Deschide pe YouTube
| Sesiune | Cerința | Cu Baltagul |
|---|---|---|
| Model 2025 | „particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu” | Tip A |
| Iunie–iulie 2024, rezervă, var. 6 | „…aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Mihail Sadoveanu” | Tip A |
| Sesiunea specială 2021, var. 7 | „…Liviu Rebreanu sau Mihail Sadoveanu” | Tip A |
| August 2023, var. 1 | „…Mihail Sadoveanu sau G. Călinescu” | Tip A |
| Iunie–iulie 2026, rezervă, var. 5 | „…Mihail Sadoveanu sau Marin Preda” | Tip A |
| Iunie 2025, rezervă, var. 8 | „particularități de construcție a unui personaj într-un roman interbelic studiat” | Tip C: Vitoria |
Eseu-model tip A — text narativ de Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu este unul dintre marii prozatori ai perioadei interbelice, iar romanul „Baltagul”, publicat în 1930, se încadrează în orientarea tradiționalistă. Aceasta valorifică satul, credința ortodoxă și tradițiile populare ca expresie a specificului național.
O primă trăsătură a tradiționalismului prezentă în roman este reprezentarea universului satului arhaic, păstrător al tradiției. Lumea muntenilor din Măgura Tarcăului trăiește după o „rânduială” străveche, amintită încă din incipit, prin legenda despre semnul dat de Dumnezeu fiecărui neam. Vitoria Lipan judecă totul după ce se cuvine și privește cu neîncredere noutățile, ca purtările de oraș ale fiicei sale, Minodora. A doua trăsătură este prezența credinței ortodoxe și a ritualurilor vieții. Înainte de a pleca în căutarea soțului, Vitoria ține post douăsprezece vineri și se roagă la icoana Sfintei Ana. Pe drum, trece printr-un botez și printr-o nuntă, iar călătoria se încheie cu înmormântarea lui Nechifor. Scopul ei nu este doar să-i afle pe ucigași, ci și să-și îngroape soțul creștinește, după datină.
Tema romanului este căutarea adevărului și restabilirea ordinii tulburate de o crimă. Un episod semnificativ este reconstituirea drumului lui Nechifor. Vitoria reface traseul soțului, întreabă, compară mărturiile și observă că trei oameni au trecut printr-un loc, dar numai doi au ajuns mai departe. Astfel, își îndreaptă bănuiala spre Calistrat Bogza și Ilie Cuțui. Episodul o transformă pe femeia credincioasă într-un adevărat anchetator, iar romanul capătă tehnica unui roman polițist. Al doilea episod relevant este praznicul de la final. În fața oamenilor adunați, Vitoria povestește crima ca și cum ar fi fost de față și îl acuză pe Bogza că l-a lovit pe Nechifor pe la spate. Ucigașul se repede la Gheorghiță, care îl lovește cu baltagul, iar câinele Lupu îl apucă de gât. Vinovații își mărturisesc fapta. Episodul marchează restabilirea dreptății și maturizarea lui Gheorghiță.
Un element de structură relevant este titlul, care are valoare simbolică. Baltagul, toporul ciobanilor, este mai întâi arma crimei, apoi instrumentul pedepsei. Obiectul leagă cele două momente esențiale ale acțiunii și devine simbol al dreptății muntelui și al trecerii fiului la vârsta bărbăției. Faptul că tocmai Gheorghiță ridică baltagul împotriva ucigașului arată că moștenirea tatălui a trecut asupra lui, iar dreptatea e făcută de familie și de comunitate, nu de autorități.
Al doilea element este relația romanului cu balada „Miorița”, vizibilă din motto: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă ș-un câne…”. Sadoveanu preia motivul ciobanului ucis de tovarășii lui pentru turmă, dar îl reinterpretează. În baladă, ciobanul își acceptă senin moartea. În roman, Vitoria nu acceptă crima, îl caută pe Nechifor, îi face înmormântarea cuvenită și îi pedepsește pe vinovați. Relația cu mitul conferă textului o dimensiune simbolică, peste firul epic realist.
În concluzie, „Baltagul” ilustrează tradiționalismul interbelic prin imaginea unei lumi arhaice, guvernate de rânduială și credință, în care o femeie puternică restabilește ordinea tulburată.
Cum ar fi punctat
| Reper | Ce face eseul | Punctaj |
|---|---|---|
| Încadrare + 2 trăsături evidențiate | Perioada interbelică · tradiționalism. Satul arhaic și credința/ritualurile, ambele demonstrate | 6/6 |
| Tema + 2 episoade comentate | Tema e precizată. Reconstituirea drumului și praznicul, cu semnificația lor | 6/6 |
| 2 elemente de structură/compoziție | Titlul (simbol) și relația cu Miorița (motto, intertextualitate), cu relevanța explicată | 6/6 |
| Redactare | Peste 400 de cuvinte (circa 460) | 12/12 |
De ce e titlul simbolic?
Prin ce diferă romanul de „Miorița”?
Eseu-model tip C — construcția personajului (roman interbelic / Sadoveanu)
Romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu, publicat în 1930, aparține perioadei interbelice și orientării tradiționaliste. Protagonista, Vitoria Lipan, este unul dintre cele mai puternice personaje feminine ale prozei românești. Prin ea, scriitorul construiește imaginea unei lumi arhaice, în care rânduiala tulburată de o crimă trebuie refăcută.
Statutul social al Vitoriei este cel de soție a unui oier înstărit din Măgura Tarcăului, Nechifor Lipan, și de mamă a doi copii, Gheorghiță și Minodora. Când soțul nu se mai întoarce de la Dorna, ea preia conducerea casei și a averii. Psihologic, este o femeie lucidă, intuitivă și tenace, cu un remarcabil spirit de observație, capabilă să-și stăpânească durerea și să-și ascundă gândurile. Iubirea pentru Nechifor e încă vie după mulți ani de căsnicie. Moral, este credincioasă, respectă tradiția și are un puternic simț al dreptății: nu caută răzbunarea, ci adevărul și îngroparea creștinească a soțului.
Trăsătura definitorie a Vitoriei este inteligența, dublată de spiritul de anchetator. O primă secvență care o ilustrează este reconstituirea drumului lui Nechifor. Pornind în martie împreună cu Gheorghiță, ea reface pas cu pas traseul soțului, cere informații, compară mărturiile oamenilor și observă că trei bărbați trecuseră printr-un loc, iar mai departe ajunseseră doar doi. Din această deducție simplă, dar sigură, își îndreaptă bănuiala spre Calistrat Bogza și Ilie Cuțui. Secvența arată că Vitoria îmbină intuiția cu logica. A doua secvență semnificativă este praznicul de la final. Vitoria își ține bănuielile ascunse până în momentul potrivit. Apoi, în fața oamenilor, reconstituie crima ca și cum ar fi văzut-o și îl acuză direct pe Bogza. Abilitatea ei psihologică îi provoacă pe vinovați să se dea singuri de gol: Bogza se repede, e lovit de Gheorghiță cu baltagul și mărturisește, iar Cuțui recunoaște și el. Femeia simplă de la munte se dovedește un judecător neînduplecat.
Un prim element de structură relevant pentru construcția personajului este conflictul. Conflictul exterior o opune pe Vitoria ucigașilor: adevărul se luptă cu minciuna și cu lăcomia. Există însă și un conflict interior, între neliniștea așteptării și voința de a acționa, vizibil în primele capitole, când protagonista se frământă, interpretează semne și visuri, apoi ia hotărârea de a pleca. Conflictul pune în lumină tenacitatea și stăpânirea de sine ale eroinei.
Al doilea element relevant este perspectiva narativă. Naratorul este heterodiegetic și omniscient, dar focalizează frecvent asupra Vitoriei, ale cărei gânduri sunt redate prin stil indirect liber și monolog interior. Cititorul urmărește ancheta prin ochii ei, ceea ce sporește tensiunea și o face pe protagonistă centrul întregii construcții. Caracterizarea este preponderent indirectă: personajul se definește prin fapte, prin limbajul aluziv și prin gesturi.
În concluzie, Vitoria Lipan este un personaj complex, în care se împletesc credința, intuiția și inteligența. Prin ea, Sadoveanu face din căutarea unui om ucis o poveste despre restabilirea ordinii morale.
Cum ar fi punctat
| Reper | Ce face eseul | Punctaj |
|---|---|---|
| Statut social, psihologic, moral | Complet și nuanțat | 6/6 |
| Trăsătură + 2 episoade comentate | Inteligența / spiritul de anchetator: reconstituirea drumului și praznicul | 6/6 |
| 2 elemente | Conflictul (exterior și interior) și perspectiva narativă / caracterizarea, cu relevanța explicată | 6/6 |
| Redactare | Peste 400 de cuvinte (circa 455) | 12/12 |
Greșeli care costă puncte
Schema de recapitulare
- Încadrare: interbelic · tradiționalism (satul arhaic, credință și ritualuri) · narator obiectiv.
- Temă: căutarea adevărului, restabilirea rânduielii · lumea pastorală · inițierea lui Gheorghiță.
- Structură: 16 capitole · așteptare→drum→descoperire și pedeapsă · incipit-legendă · motto din Miorița.
- Vitoria: lucidă, intuitivă, tenace, disimulată, credincioasă · anchetator · „Hamlet feminin” (de verificat).
- Titlul: baltagul = arma crimei = instrumentul pedepsei.
Exersează pe itemi oficiali
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Mihail Sadoveanu. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui G. Călinescu. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Mihail Sadoveanu. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.).
Termeni-cheie
- Vitoria Lipan
- Protagonista: soția oierului Nechifor Lipan din Măgura Tarcăului. Femeie lucidă, intuitivă și tenace, care își caută soțul dispărut, îi descoperă ucigașii și restabilește ordinea.
- Nechifor Lipan
- Oierul ucis cu baltagul la întoarcerea de la Dorna. Personaj absent, reconstituit din amintirile Vitoriei și din mărturii.
- Gheorghiță
- Fiul Lipanilor, însoțitorul mamei pe drum. Parcurge o inițiere: devine bărbat și îl lovește pe ucigaș cu baltagul.
- Calistrat Bogza și Ilie Cuțui
- Ciobanii care l-au ucis pe Nechifor ca să-i ia oile. Bogza a lovit cu baltagul, Cuțui a păzit; amândoi mărturisesc la final.
- Tradiționalism
- Orientare interbelică ce valorifică satul, credința ortodoxă, istoria și tradițiile populare ca expresie a specificului național.
- Miorița (motto)
- Romanul are ca motto versuri din baladă („Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă ș-un câne...”) și reia motivul ciobanului ucis de tovarăși, dar cu un deznodământ justițiar.
- Transhumanța
- Mutarea sezonieră a turmelor între munte și câmpie. E fundalul socioeconomic al lumii păstorilor din roman.
- Roman polițist / de inițiere / mitic
- Lecturi critice ale Baltagului: anchetă cu reconstituirea crimei, maturizarea lui Gheorghiță, căutarea soțului ca ritual cu ecouri mitice.
- Lupu
- Câinele lui Nechifor, găsit pe drum. Îi conduce pe Vitoria și pe Gheorghiță la râpa unde zac rămășițele stăpânului și îl atacă pe Bogza la final.
- Rânduiala
- Ordinea tradițională (credința, ritualurile, legea nescrisă a comunității) pe care Vitoria vrea s-o restabilească: înmormântarea creștinească și pedepsirea vinovaților.
Notițele mele
Salvat localSurse
- Programa de examen, Limba și literatura română, profil real (Anexa 2 la OMEN 4923/2013)
- BAC Model 2025, Subiectul al III-lea (text narativ, Mihail Sadoveanu) + barem
- BAC iunie–iulie 2024, rezervă, varianta 6, Subiectul al III-lea (Rebreanu sau Sadoveanu) + barem
- BAC iunie 2025, rezervă, varianta 8, Subiectul al III-lea (personaj, roman interbelic) + barem
- Wikipedia (en), The Hatchet — rezumat folosit pentru verificarea numelor și a itinerarului