Cerința „particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui X” și „...ale unei nuvele / unui roman psihologic sau al experienței”: repere verbatim, plan pe paragrafe, cum alegi episoadele și cum formulezi încadrarea, fișe rapide pentru romanele canonice și un eseu-model complet despre Moara cu noroc.
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Cerința: „particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui X sau lui Y” (sau „ale unei nuvele”). „Sau” = alegi un singur text.
Reperele: (1) încadrare + două trăsături cu dovezi, (2) „Tema este…” + două episoade comentate, (3) două elemente cu relevanța justificată.
Încadrarea: o singură etichetă clară („Romanul se încadrează în realism”), apoi „O primă trăsătură realistă este…” + dovada imediat după.
Formulează tema ca o propoziție completă, nu ca subiect: „efectul distrugător al dorinței de îmbogățire asupra sufletului omenesc”.
Truc: Subiectul spune ce se întâmplă; tema spune despre ce e, de fapt, povestea.
Alege episoadele din momente diferite (început și final), fiecare cu un detaliu-cheie de interpretat; context cel mult o treime.
Încheie fiecare episod cu „Secvența ilustrează tema, deoarece…”, iar fiecare element cu „…este relevant pentru…, deoarece…”.
Pregătește pentru fiecare operă o fișă de 7 rânduri: curent + 2 trăsături, tema, 2 episoade, 2 elemente cu relevanță. Sadoveanu e cel mai cerut autor.
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
Cerința din august 2026, var. 4, e reprezentativă. Formularea e aceeași din iunie 2024 (în 2023, „relevante” și „semnificative” erau inversate între reperele 2 și 3):
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
La tipul A' (iunie–iulie 2024, var. 2), „textul narativ” se înlocuiește cu „nuvela studiată”, iar reperele rămân identice.
| § | Conținut | Puncte vizate |
|---|---|---|
| 1 | Introducere: autor, context (perioadă, an, volum), specie, teză | redactare 1p (părți) |
| 2 | „Textul se încadrează în [curent]”: trăsătura 1 + dovadă; trăsătura 2 + dovadă | reperul 1: 2 + 1 + 1 + 1 + 1 |
| 3 | „Tema este...” + episodul 1 comentat | reperul 2: 2 + 2 |
| 4 | Episodul 2 comentat, legat explicit de temă | reperul 2: 2 |
| 5 | Elementul 1: teorie scurtă, text, relevanță | reperul 3: 3 |
| 6 | Elementul 2: la fel, alt tip de element | reperul 3: 3 |
| 7 | Încheiere: sinteză + judecată de valoare | redactare 1p + „analiză și argumentare” |
Cum alegi cele două episoade?
| Text | Încadrare | Trăsătura 1 → dovadă | Trăsătura 2 → dovadă |
|---|---|---|---|
| Moara cu noroc | realism | obiectivitatea: narator omniscient, neimplicat → degradarea lui Ghiță arătată prin fapte | tipicitate și verosimilitate → Ghiță, omul sărac ambițios; Lică, stăpânul unei lumi fără lege |
| Ion | realism | obiectivitate, viziune „dindărăt” → naratorul cunoaște toate personajele, anticipează | personaj tipic → Ion, țăranul sărac pentru care pământul e valoarea supremă („glasul pământului”) |
| Baltagul | tradiționalism | lumea păstorească, cu rânduiala ei arhaică → obiceiurile, transhumanța | mitul și ritualul → motto-ul din Miorița, parastasul final |
| Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război | modernism (roman psihologic, al experienței) | subiectivitate, persoana I, analiză psihologică → gelozia lui Gheorghidiu | autenticitate, experiență trăită → jurnalul de front din partea a doua |
| Enigma Otiliei | realism balzacian | tipologii → Costache, avarul; Stănică, arivistul; Aglae, „baba absolută” | rolul mediului și al detaliului → incipitul cu data precisă, strada Antim, casa |
| Moromeții | realism, perioada postbelică | frescă a satului dinainte de război → Siliștea-Gumești, poiana lui Iocan | obiectivitate cu perspectivă mobilă → naratorul cedează vocea lui Moromete, apoi lui Niculae |
Ce două trăsături realiste arăți în Ion?
| Text | Tema (o propoziție) | Episoade | Elemente (reperul 3) |
|---|---|---|---|
| Ion | destinul țăranului dominat de patima pământului, în satul ardelean de la începutul secolului al XX-lea | hora din incipit (Ion o alege pe Ana pentru pământ; umilința „sărăntoc”); sărutarea pământului | simetria drumului (incipit–final); structura în două părți: „Glasul pământului” / „Glasul iubirii” |
| Baltagul | drumul Vitoriei Lipan pentru aflarea adevărului despre moartea soțului și restabilirea ordinii | Vitoria citește semnele (visul, așteptarea) și pornește la drum; găsirea osemintelor în râpă, cu ajutorul câinelui Lupu, sau parastasul și demascarea lui Bogza | titlul (baltagul, armă a crimei și a dreptății); perspectiva focalizată pe Vitoria |
| Ultima noapte... | iubirea și războiul ca experiențe ale cunoașterii, trăite de un intelectual lucid, însetat de absolut | excursia la Odobești (nașterea geloziei); prima noapte de război, când frica relativizează drama iubirii | perspectiva subiectivă (narator-personaj); titlul și structura în două părți |
| Enigma Otiliei | lupta pentru moștenire și maturizarea lui Felix într-o lume burgheză dominată de bani | sosirea lui Felix în casa lui moș Costache (incipitul); moartea lui moș Costache, după ce Stănică îi fură banii | simetria incipit–final; tehnica reflectării poliedrice (Otilia văzută de ceilalți) |
| Moromeții | destrămarea familiei tradiționale și a satului sub presiunea istoriei | scena cinei (familia dezbinată la masa joasă); tăierea salcâmului sau poiana lui Iocan | simetria antitetică a timpului („răbdare” / „nu mai avea răbdare”); scena ca tehnică narativă |
Fișele complete, cu citate, sunt în lecțiile pe opere: Ion, Baltagul, Ultima noapte..., Enigma Otiliei, Moromeții, Moara cu noroc.
Ioan Slavici aparține generației marilor clasici, formați în jurul societății Junimea și al revistei Convorbiri literare. Este considerat unul dintre întemeietorii prozei realiste din literatura română. Nuvela Moara cu noroc, publicată în 1881 în volumul Novele din popor, transformă o întâmplare aparent banală, mutarea unui cizmar sărac la o cârciumă de drum, într-o adevărată tragedie morală. Textul impresionează prin felul în care urmărește, aproape pas cu pas, cum un om cinstit se pierde pe sine din dorința de a se îmbogăți.
Nuvela se încadrează în realism, iar două trăsături ale acestui curent sunt evidente în text. Prima este obiectivitatea relatării. Întâmplările sunt prezentate la persoana a III-a de un narator omniscient și detașat, care cunoaște faptele, trecutul și frământările personajelor, dar nu le judecă direct. Degradarea lui Ghiță nu este comentată, ci arătată prin gesturi și decizii: personajul devine tot mai tăcut, mai ursuz, mai străin de propria familie. A doua trăsătură este verosimilitatea, susținută de personaje tipice, puse în împrejurări tipice. Ghiță întruchipează omul pe care sărăcia îl umilește și care visează la o viață mai bună. Lică Sămădăul este tipul omului puternic și fără scrupule, care stăpânește o lume aflată la marginea legii. Hanul izolat, pe un drum străbătut de porcari, arendași și jandarmi, are consistența unei lumi reale.
Tema nuvelei este efectul distrugător al dorinței de îmbogățire asupra sufletului omenesc. Ea se conturează din momentul în care Lică apare pentru prima dată la Moara cu noroc. Până atunci, familia trăise liniștită: cârciuma mergea bine, iar Ana și bătrâna se bucurau de noua viață. Sosirea sămădăului schimbă totul. Lică cercetează locul ca un stăpân și îi cere lui Ghiță să-i spună cine trece pe drum. Hangiul înțelege că nu poate rămâne aici fără voia acestui om. Ar putea pleca, dar câștigul îl ține pe loc. Încearcă să se apere, își procură arme și câini, însă hotărârea de a rămâne este, de fapt, primul compromis. Episodul are valoarea unei intrigi morale: din acest moment, banul devine pentru Ghiță mai important decât liniștea pe care o lăudase bătrâna.
A doua secvență semnificativă pentru temă este finalul, petrecut în ziua de Paști. Ghiță, care colaborează acum în ascuns cu jandarmul Pintea ca să-l prindă pe Lică, o lasă pe Ana singură cu sămădăul și pleacă după dovezi. Femeia, dezamăgită de bărbatul care o folosește drept momeală, i se dăruiește lui Lică. Întors, Ghiță o ucide, iar el însuși este împușcat de Răuț, din ordinul lui Lică. Hanul este cuprins de flăcări, iar Lică, încolțit de Pintea, își zdrobește capul de un copac ca să nu fie prins viu. Secvența arată capătul drumului început la prima întâlnire: patima banului a distrus încrederea, iubirea și, în cele din urmă, viața personajelor. Focul care mistuie hanul capătă semnificația unei pedepse și a unei purificări.
Un prim element de compoziție relevant este relația de simetrie dintre incipit și final. Nuvela se deschide cu vorbele bătrânei, mama Anei, care îl avertizează pe Ghiță că „nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit”. Textul se încheie tot cu vocea ei. Întoarsă împreună cu copiii, bătrâna privește ruinele fumegânde și spune resemnată că „așa le-a fost dat”. Cele două replici funcționează ca un prolog și un epilog: prima anticipează drama, iar a doua o închide și o transformă într-o pildă. Simetria este relevantă pentru viziunea moralizatoare a lui Slavici. Între avertisment și confirmarea lui tragică se află întreaga existență a lui Ghiță, iar cititorul înțelege că nesocotirea unei învățături de viață se plătește.
Al doilea element semnificativ este conflictul, în special cel interior, care face din Moara cu noroc o nuvelă psihologică. La nivel exterior, Ghiță se confruntă cu Lică, dar adevărata luptă se dă în conștiința lui. Pe de o parte, vrea să rămână un om cinstit, ocrotitor al familiei. Pe de altă parte, îl atrage tot mai mult câștigul. Naratorul îi urmărește frământările prin monolog interior și prin stil indirect liber, astfel încât cititorul îi aude gândurile, îndoielile și remușcările. După procesul în care depune o mărturie echivocă, ce îl scapă pe Lică, Ghiță se simte umilit și vinovat față de copiii lui, dar nu mai are puterea să se oprească. Conflictul interior este relevant pentru tema nuvelei, deoarece arată că degradarea nu vine dintr-odată, ci prin mici concesii acceptate una după alta, până când omul nu mai poate da înapoi.
Prin urmare, Moara cu noroc depășește condiția unei simple povești despre un hangiu și un tâlhar. Prin obiectivitatea privirii și rigoarea construcției, nuvela este o operă realistă reprezentativă. Prin analiza atentă a conflictului interior, anunță proza psihologică de mai târziu. Mesajul ei, că liniștea sufletească valorează mai mult decât orice avere, rămâne la fel de actual astăzi.
Reper / criteriuUnde se vede în model
| Reper / criteriu | Unde se vede în model |
|---|---|
| R1 – precizare (2p) | „Nuvela se încadrează în realism” |
| R1 – 2 trăsături numite (2p) | „obiectivitatea relatării”, „verosimilitatea” |
| R1 – 2 trăsături evidențiate (2p) | degradarea arătată prin fapte; Ghiță și Lică, tipuri; hanul ca lume reală |
| R2 – tema (2p) | „Tema nuvelei este efectul distrugător al dorinței de îmbogățire...” |
| R2 – 2 episoade comentate (4p) | prima vizită a lui Lică („intrigă morală”, „primul compromis”); finalul (pedeapsă, purificare) |
| R3 – 2 elemente cu relevanță (6p) | simetria incipit–final („relevantă pentru viziunea moralizatoare”); conflictul („relevant pentru tema nuvelei, deoarece...”) |
| Redactare (12p) | 7 paragrafe, conectori, judecăți de valoare („tragedie morală”, „anunță proza psihologică”), aproximativ 770 de cuvinte |
Cele 30 de puncte ale eseului
Ce trei repere are eseul despre textul narativ?
Apariții ale tipului A în 2020–2026: model 2020 (Preda), iulie 2020 (Slavici sau Călinescu), simulare 2021 (Slavici), sesiunea specială 2021 (Rebreanu sau Sadoveanu), sesiunea specială 2022 (Camil Petrescu sau Călinescu), iunie 2023 (Rebreanu sau Camil Petrescu), august 2023 (Sadoveanu sau Călinescu), iunie 2024 rezervă (Rebreanu sau Sadoveanu), model 2025 (Sadoveanu), sesiunea specială 2025 (Preda), iunie 2026 rezervă (Sadoveanu sau Preda), august 2026 (Rebreanu sau Camil Petrescu). Tipul A': nuvelă (august 2020, iunie 2021, iunie–iulie 2024) și roman psihologic sau al experienței (simulare 2025). Sadoveanu e autorul cel mai cerut: pregătește Baltagul la fel de bine ca Ion.
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui roman psihologic sau al experienței studiat. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema romanului studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru romanul studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Marin Preda. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unei nuvele studiate. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea nuvelei studiate într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema nuvelei studiate; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru nuvela studiată (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Mihail Sadoveanu. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu. Repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).