Istorie2026barem oficial

Subiect BAC 2026 Istorie, iunie–iulie, varianta de rezervă, varianta 7

Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Proiecte politice, mișcarea din 1821 și Regulamentele Organice, Instaurarea comunismului în România (1944–1947), Revoluția de la 1848 în spațiul românesc. Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.

Subiectul I

30 de puncte

I · 1

2 p

Numiți un domnitor precizat în sursa A. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Grigore Ghica, Ioan Sandu Sturdza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

I · 2

2 p

Precizați, din sursa B, o informație referitoare la comerț. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: prosperitatea unei națiuni depinde de comerț; domnul a cerut creșterea taxelor pentru anumite produse importate etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

I · 3

6 p

Menționați cele două Principate la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

I · 4

3 p

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnitorul este preocupat de domeniul educației. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

3 puncte pentru scrierea literei B

I · 5

7 p

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Dorința noilor domni [...] Grigore Ghica (1822-1828) al Țării Românești și Ioan Sandu Sturdza (1822-1828) al Moldovei de a-și extinde prerogativele puterii, le-a atras opoziția boierilor care doreau puteri sporite doar pentru ei. și efect: Drept urmare, îndelungatul conflict dintre domnitori și boieri a continuat și în perioada post-fanariotă. SAU cauză: Guvernul rus părea decis să scoată complet Principatele de sub suzeranitatea otomană. și efect: Drept urmare, a solicitat domnilor și boierilor să elaboreze un regulament general, în scopul reorganizării, pe plan intern, a administrației politice și a vieții economice. etc.

I · 6

6 p

Prezentați alte două fapte istorice la care participă românii în perioada 1801-1864, în afara celor la care se referă sursele date. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în perioada 1801-1864, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: elaborarea proiectului politic Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, dubla alegere a lui Al. I Cuza, realizarea reformei agrare etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)

I · 7

4 p

Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1881-1918. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1881-1918 Exemple: aderarea la Marile Alianțe, caracter militar etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

Subiectul al II-lea

30 de puncte

II · 1

2 p

Numiți formațiunea politică, precizată în sursa dată. Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

II · 2

2 p

Precizați secolul la care se referă sursa dată. Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

II · 3

6 p

Menționați conducătorul guvernului impus de sovietici și o acțiune desfășurată de acest guvern, precizate în sursa dată. Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

3 puncte pentru răspunsul: Petru Groza 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acest guvern, precizate în sursa dată Exemple: preluarea oficială de către autoritățile române (de la ruși) a controlului asupra nordului Transilvaniei; a anulat libertatea presei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

II · 4

6 p

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la regele Mihai I. Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la regele Mihai I (3px2=6p) Exemple: regele Mihai I a fost obligat la 6 martie 1945 să-l accepte în fruntea guvernului controlat de comuniști pe dr. Petru Groza; a intrat chiar într-o „grevă regală“; a protestat față de acțiunile comuniștilor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

II · 5

10 p

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite, susținându-l cu două informații selectate din sursă. Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite stabilește îndatoririle României față de URSS. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: țara era obligată să întrețină o armată sovietică de ocupație și uriașe despăgubiri de război trebuiau plătite URSS vreme de două decenii SAU Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite conține prevederi teritoriale. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: granița între România și URSS s-a fixat pe Prut, Basarabia, Herța și nordul Bucovinei fiind din nou ocupate și s-a anulat dictatul de la Viena, Transilvania cedată în 1940 trecând sub administrația provizorie a Armatei Roșii etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

II · 6

4 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul comunist din România utilizează practici politice totalitare în perioada 1965-1980. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Constituției din 1965, cultul personalității etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Subiectul al III-lea

30 de puncte

III

30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc extracarpatic în secolele al XIII-lea – al XVI-lea, având în vedere: - menționarea a două autonomii locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea; - precizarea unei acțiuni diplomatice la care participă românii din spațiul extracarpatic în secolul al XIV-lea și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - prezentarea unei acțiuni militare desfășurate de reprezentantul unei instituții centrale din Moldova în relațiile internaționale din secolul al XV-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din Țara Românească în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două autonomii locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea (de exemplu: cnezatul lui Ioan, voievodatul lui Litovoi, voievodatul lui Seneslau etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni diplomatice la care participă românii din spațiul extracarpatic în secolul al XIV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov, omagiul de vasalitate depus de Petru I Mușat etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; domnul Moldovei acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, ajutor militar reciproc între Moldova și Polonia, asigură susținerea Moldovei în fața unui eventual atac al Ungariei etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni militare desfășurate de reprezentantul unei instituții centrale din Moldova în relațiile internaționale din secolul al XV-lea (de exemplu: lupta de la Baia, lupta de la Vaslui etc.) 3 puncte pentru prezentarea acțiunii militare menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea militară și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea militară - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din Țara Românească în secolul al XVI-lea (de exemplu: În secolul al XVI-lea, organizarea unei instituții centrale din Țara Românească este influențată de acțiunile marii boierimi.; Acțiunile diplomatice din secolul al XVI-lea vizează și organizarea unei instituții centrale din Țara Românească. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.

Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.

Mai ai gratuit, fără cont