România în Primul Război Mondial (1914–1918)

Neutralitatea, tratatul cu Antanta, campania din 1916, Mărăști, Mărășești, Oituz, pacea separată din 1918 și reintrarea în război.

24 min
La BAC: I · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
Verificat pe bareme

Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

01
21 iulie/3 august 1914: Consiliul de Coroană de la Sinaia hotărăște neutralitatea; în octombrie 1914 moare Carol I, urcă pe tron Ferdinand.
02
4/17 august 1916: tratat cu Antanta; 14/27 august 1916: Consiliul de Coroană de la Cotroceni decide intrarea în război; armata trece Carpații.
03
Toamna 1916: contraofensiva Puterilor Centrale; 23 noiembrie/6 decembrie 1916 trupele germane intră în București; guvernul se mută la Iași.
04
Vara 1917: Mărăști, Mărășești, Oituz — armata reorganizată cu Misiunea Berthelot oprește ofensiva germană.
05
Decembrie 1917: armistițiu; 24 aprilie/7 mai 1918: Pacea de la București (separată), nerecunoscută de Ferdinand.
06
Noiembrie 1918: România reintră în război, astfel încât armistițiul general (11 noiembrie) o găsește în tabăra învingătorilor.

1 din 7

Pe scurt

1 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

Neutralitate 1914–1916.
1916: tratat cu Antanta, campania din Transilvania, pierderea Bucureștiului.
1917: Mărăști, Mărășești, Oituz.
1918: Pacea de la București (separată); reintrarea în război.
Țelul: unirea provinciilor românești.

Neutralitatea și alianța

5 min o întrebare la final

Războiul izbucnește la 28 iulie 1914. Opinia publică este favorabilă Antantei, dar regele Carol I, german de origine, dorea alianța cu Puterile Centrale (România aderase la Tripla Alianță în 1883). Consiliul de Coroană de la Sinaia (21 iulie/3 august 1914) hotărăște neutralitatea, ca soluție de compromis. Carol I moare în octombrie 1914; Ferdinand devine rege, iar guvernul Ion I. C. Brătianu negociază cu Antanta. La 4/17 august 1916, Brătianu semnează la București un tratat de alianță și o convenție militară cu Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia: Antanta recunoaște drepturile României asupra Transilvaniei, Banatului și Bucovinei. Consiliul de Coroană de la Cotroceni (14/27 august 1916) decide intrarea în război.

Ce a hotărât Consiliul de Coroană din 1914?

Campania din 1916

4 min o întrebare la final

În noaptea de 14–15/27–28 august 1916, armata română trece Carpații și eliberează sute de localități din Transilvania, dar contraofensiva Puterilor Centrale o obligă să se retragă. În sud, armatele germano-bulgaro-otomane câștigă bătălia de la Turtucaia (septembrie 1916). După înfrângerea de pe Argeș–Neajlov, guvernul se refugiază la Iași (20 noiembrie/3 decembrie), iar trupele germane intră în București (23 noiembrie/6 decembrie 1916). Oltenia, Muntenia și Dobrogea sunt ocupate; tezaurul României este trimis în Rusia. Rusia dorește ca armata română să intre sub comandament rus; regele Ferdinand și premierul Brătianu refuză (ca în sursele Modelului BAC 2026).

Unde s-a mutat capitala după căderea Bucureștiului?

1917: Mărăști, Mărășești, Oituz

3 min o întrebare la final

Cu ajutorul Misiunii militare franceze (generalul Henri Berthelot), armata este reorganizată și reechipată la începutul anului 1917. În vara lui 1917, sub comanda generalilor Alexandru Averescu și Eremia Grigorescu și cu sprijinul trupelor ruse, armata română obține victoriile de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august), Mărășești (24 iulie/6 august – 6/19 august; deviza „Pe aici nu se trece!”) și Oituz (26 iulie/8 august – 9/22 august 1917). Moldova rămâne liberă.

Desen în caiet: o tranșee căptușită cu scânduri și saci de nisip, sârmă ghimpată în față și soldați cu căști de oțel, între dealuri împădurite — Vara lui 1917: armata română, reorganizată cu ajutorul Misiunii militare franceze, câștigă la Mărăști, Mărășești („Pe aici nu se trece!”) și Oituz.
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.

Numește două bătălii din 1917.

1917–1918: ieșirea din război și reintrarea

3 min

După ieșirea Rusiei din război, România încheie un armistițiu cu Puterile Centrale (decembrie 1917), apoi Pacea de la București (24 aprilie/7 mai 1918, numită și Buftea-București), foarte grea; regele Ferdinand nu o recunoaște. Spre sfârșitul războiului, România reintră în luptă, astfel încât armistițiul general din 11 noiembrie 1918 o găsește în tabăra învingătorilor, ceea ce îi permite să realizeze Marea Unire, cu prețul unor pierderi umane și materiale enorme.

Ce se cere la BAC

6 mincum apare la examen

Model BAC 2026, I: surse despre relațiile româno-ruse în 1916–1917 (regele Ferdinand, Brătianu, Misiunea Berthelot, Conferința interaliată de la Petrograd): cerințe de extragere, litera sursei, cauză–efect.
BAC iulie 2024, var. 10, II: sursă despre bătăliile din iulie–august 1917 și urmările campaniei din 1916 → barem: „Acțiunile militare desfășurate în anul 1916 au consecințe politice negative pentru...” (punct de vedere + două informații din sursă).
BAC iunie 2025 rezervă, var. 5, III: „două acțiuni la care participă românii în relațiile internaționale din perioada 1916–1917” → barem: alianța cu Antanta, intrarea în Primul Război Mondial.
BAC 2026 iunie–iulie, var. 3, I.7: asemănare între două acțiuni ale României în relațiile internaționale din 1917–1920 → barem: caracter militar, colaborare cu Antanta.
BAC iunie 2025, var. 1, III: punct de vedere despre politica externă a României în 1916–1918 + argument.

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

Neutralitatea prezentată ca „sprijin pentru Puterile Centrale”.
Confuzia 1916 – 1917 (dezastrul versus victoriile).
Pacea de la București (1918) confundată cu cea din 1913.
Argument fără conectori și fără două informații.

Exersează pe itemi oficiali

0/23

2026 · Iunie · v03 · I.7

Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1917-1920. Sursa A (D. Berindei, Istoria românilor): „În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele dispoziții foarte înaintate […]” Sursa B (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român): „Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne, unul la […]”

2026 · Iunie rezervă · v07 · I.7

Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1881-1918. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”

2026 · Model · I.1

Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A. Sursa A (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă deoarece la consecințele […] unei campanii […]” Sursa B (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze și a guvernului român. […]”

2026 · Model · I.2

Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Misiunea Militară Franceză. Sursa A (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă deoarece la consecințele […] unei campanii […]” Sursa B (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze și a guvernului român. […]”

2026 · Model · I.3

Menționați doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. Sursa A (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă deoarece la consecințele […] unei campanii […]” Sursa B (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze și a guvernului român. […]”

2026 · Model · I.4

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că prim-ministrul român participă la Conferința interaliată din anul 1917. Sursa A (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă deoarece la consecințele […] unei campanii […]” Sursa B (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze și a guvernului român. […]”

2026 · Model · I.5

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă deoarece la consecințele […] unei campanii […]” Sursa B (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze și a guvernului român. […]”

2026 · Model · I.6

Prezentați două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923. Sursa A (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă deoarece la consecințele […] unei campanii […]” Sursa B (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze și a guvernului român. […]”

Termeni-cheie

Neutralitatea (1914–1916): Poziția hotărâtă de Consiliul de Coroană de la Sinaia (21 iulie/3 august 1914), soluție de compromis între regele Carol I (favorabil Puterilor Centrale) și opinia publică favorabilă Antantei.
Tratatul de alianță cu Antanta (4/17 august 1916): Tratat politic și convenție militară semnate la București de Ion I. C. Brătianu cu Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia: recunoașterea drepturilor României asupra Transilvaniei, Banatului și Bucovinei.
Ion I. C. Brătianu: Liderul Partidului Național Liberal și prim-ministru (din ianuarie 1914), conducătorul politicii de intrare în război alături de Antanta.
Mărășești: Bătălie din 24 iulie/6 august – 6/19 august 1917 în care armata română a oprit ofensiva germană spre Moldova („Pe aici nu se trece!”, generalul Eremia Grigorescu).
Misiunea militară franceză: Misiune condusă de generalul Henri Berthelot, care a ajutat la reorganizarea și echiparea armatei române la începutul anului 1917.
Pacea de la București (24 aprilie/7 mai 1918): Pace separată, dură, impusă României de Puterile Centrale după ieșirea Rusiei din război; nerecunoscută de regele Ferdinand.
Regele Ferdinand: Rege al României (1914–1927), conducătorul țării în Primul Război Mondial; în timpul domniei sale s-a înfăptuit Marea Unire.

Notițele mele

Salvat local