Subiect BAC 2024 Istorie, iunie–iulie, varianta de rezervă, varianta 8
Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: România în Războiul rece: de la dependență la autonomie, Întemeierea statelor medievale și instituțiile domniei, Formațiuni politice prestatale (secolele IX–XIII). Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.
Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A.
Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: România, Moscova, Uniunea Sovietică, București Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
I · 2
2 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Declarația din 1964.
Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: poate fi interpretată ca luarea unei poziții de neutralitate [...] de către România în conflictul chino-sovietic; a criticat propunerile de reorganizare economico-administrativă a României etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
I · 3
6 p
Menționați doi lideri politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Hrușciov, Gheorghiu-Dej Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
I · 4
3 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că noul lider sovietic urmărea să păstreze relații de colaborare cu statele partenere.
Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru scrierea literei B
I · 5
7 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: datorită recomandărilor sale impecabile și efect: Bodnăraș fusese ales să abordeze subiectul SAU cauză: întrucât România era încercuită de țări socialiste și efect: interesele de securitate sovietice nu erau amenințate etc.
I · 6
6 p
Prezentați alte două acțiuni desfășurate de regimul totalitar în politica internă a statului român, în afara celor la care se referă sursele A și B.
Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate de regimul totalitar în politica internă a statului român, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p) Exemple: adoptarea Constituției din 1948/1952/1965, colectivizarea agriculturii etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)
I · 7
4 p
Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în statul român între anii 1919-1930.
Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în statul român între anii 1919-1930 Exemple: consolidează regimul politic democratic, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
Subiectul al II-lea
30 de puncte
II · 1
2 p
Numiți statul medieval românesc din estul Carpaților, precizat în sursa dată.
Sursa (Istoria românilor): „În 1352 – 1353 [...] s-a constituit în estul Carpaților, pe valea râului Moldova, un fel de marcă militară de […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 2
2 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Sursa (Istoria românilor): „În 1352 – 1353 [...] s-a constituit în estul Carpaților, pe valea râului Moldova, un fel de marcă militară de […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 3
6 p
Menționați conducătorul Țării Românești și o caracteristică a domniei acestuia, precizate în sursa dată.
Sursa (Istoria românilor): „În 1352 – 1353 [...] s-a constituit în estul Carpaților, pe valea râului Moldova, un fel de marcă militară de […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru răspunsul: Nicolae Alexandru 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a domniei acestuia, precizate în sursa dată Exemple: În același an, […] la sud de Carpați, voievodul Nicolae Alexandru întărea caracterul de suveranitate al statului; colaborarea dintre domnie și biserică etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 4
6 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la marcă.
Sursa (Istoria românilor): „În 1352 – 1353 [...] s-a constituit în estul Carpaților, pe valea râului Moldova, un fel de marcă militară de […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la marcă (3px2=6p) Exemple: În 1352 – 1353 [...] s-a constituit în estul Carpaților, pe valea râului Moldova, un fel de marcă militară de graniță, cu centrul probabil la Baia; din a cărei dezvoltare se va naște statul independent Moldova; este condusă de Dragoș etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 5
10 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile în care este implicat Bogdan, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Sursa (Istoria românilor): „În 1352 – 1353 [...] s-a constituit în estul Carpaților, pe valea râului Moldova, un fel de marcă militară de […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile în care este implicat Bogdan câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Acțiunile în care este implicat Bogdan sunt îndreptate împotriva Ungariei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Exponentul rezistenței maramureșene [față de Regatul ungar] a fost Bogdan, voievod al Maramureșului. și Bogdan s-a alăturat mișcării din Moldova îndreptate împotriva politicii de expansiune ungară la est de Carpați SAU Acțiunile în care este implicat Bogdan influențează evoluția spațiului est-carpatic. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Bogdan s-a alăturat mișcării din Moldova îndreptate împotriva politicii de expansiune ungară la est de Carpați și a ajuns conducătorul forțelor locale de rezistență și Bogdan a îndepărtat din scaunul Moldovei pe nepotul lui Dragoș, pe Balc, marcând în 1359 un moment important în procesul emancipării statului românesc de la est de Carpați de sub suzeranitatea ungară etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
II · 6
4 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în perioada 1380 – 1500, un reprezentant al unei instituții centrale din spațiul românesc s-a implicat în relațiile internaționale. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Sursa (Istoria românilor): „În 1352 – 1353 [...] s-a constituit în estul Carpaților, pe valea râului Moldova, un fel de marcă militară de […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Tratatul de la Brașov, atacul de la Târgoviște etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
Subiectul al III-lea
30 de puncte
III
30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre acțiunile politice desfășurate de români în secolul al XIX-lea, având în vedere: - precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în spațiul românesc în perioada 1821-1857 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta; - menționarea unui fapt istoric desfășurat de români în anul 1859 și a unei caracteristici a acestuia; - prezentarea unei acțiuni din perioada 1862-1866 care a avut loc în politica internă a statului român; - formularea unui punct de vedere referitor la participarea României la „criza orientală‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
- 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în spațiul românesc în perioada 1821-1857 (de exemplu: Proclamația de la Islaz, Rezoluțiile din Adunările ad-hoc/Rezoluția din Adunarea ad-hoc din București/Iași etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: este elaborat în contextul acțiunilor revoluționare din 1848, solicită domn ales pe cinci ani din toată societatea, prevede drepturi și libertăți etc.; solicită unirea Principatelor, prinț străin la conducerea statului, sunt adoptate în cadrul unor adunări reprezentative etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat de români în anul 1859 (de exemplu: organizarea adunării elective din Moldova/Țara Românească, alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei/Țării Românești etc.) și a oricărei caracteristici a acestuia (de exemplu: e organizată conform Convenției de la Paris, are rolul de a alege domnitorul etc.; se realizează în adunarea electivă, este recunoscută în plan internațional etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni din perioada 1862-1866 care a avut loc în politica internă a statului român (de exemplu: Legea rurală, Constituția din 1866 etc.) 3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea menționată - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea României la „criza orientală‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Prin participarea la „criza orientală‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea România vizează obținerea independenței de stat.; România participă la „criza orientală‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea alături de Rusia. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.
Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.
