România în perioada Războiului rece

România în Războiul rece: de la dependență la autonomie

Sfera de influență sovietică, CAER și Tratatul de la Varșovia, retragerea trupelor sovietice (1958), planul Valev și Declarația din aprilie 1964, politica externă a lui Ceaușescu.

  • 22 min
  • La BAC: I · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
  • Verificat pe bareme
Ilustrație: România în Războiul rece: de la dependență la autonomie
Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

  1. 01

    1945–1958: România în sfera sovietică: trupe sovietice, sovromuri, refuzul Planului Marshall (1947), CAER (1949), Tratatul de la Varșovia (1955).

  2. 02

    1958: retragerea trupelor sovietice (anunțată la 24 mai 1958).

  3. 03

    1964: România respinge Planul Valev (care o reducea la rol agrar); Declarația din aprilie 1964.

  4. 04

    1967: relații diplomatice cu RFG; relațiile cu Israelul păstrate; 1968: Ceaușescu condamnă invazia din Cehoslovacia.

  5. 05

    1969: vizita lui Nixon la București; 1970: Ceaușescu în SUA; 1971: GATT; 1972: FMI; 1975: Helsinki.

  6. 06

    Anii '80: izolare externă și criză internă; după 1985, Ceaușescu respinge reformele lui Gorbaciov.

1 din 6

Pe scurt

1 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

  • 1945–1958: dependență.
  • 1958: retragerea trupelor sovietice.
  • 1964: respingerea Planului Valev; Declarația din aprilie.
  • 1967–1972: deschidere spre Occident; 1968: condamnarea invaziei.
  • 1975: Helsinki; anii '80: izolare.

Dependența

4 min o întrebare la final

După 1945, România intră în sfera sovietică: guvern comunist, sovromuri (acordul din 8 mai 1945; desființate până în 1956), refuzul Planului Marshall (denunțat la 9 iulie 1947), înghețarea relațiilor cu Iugoslavia (1949–1954), CAER (1949), Tratatul de la Varșovia (14 mai 1955; România este membru fondator). În 1956, conducerea de la București sprijină URSS în reprimarea revoluției din Ungaria. Trupele sovietice rămân până în 1958: decizia de retragere este anunțată la 24 mai 1958, iar ultimii soldați pleacă în vara aceluiași an (sursa BAC 2020 dă 25 iunie; manualul Corint spune că retragerea s-a încheiat practic în august). Retragerea este urmată de un nou val de represiune.

Când s-au retras trupele sovietice din România?

Desprinderea

4 min o întrebare la final

Disputa româno-sovietică, mai ales economică, se acutizează din 1963: Moscova vrea ca România să devină sursă agrară pentru statele mai dezvoltate din CAER (Planul Valev, 1964), iar Bucureștiul își apără programul de industrializare. În 1962, în timpul crizei rachetelor din Cuba, conducerea română se disociază în secret de poziția sovietică. Declarația din aprilie 1964 a PMR afirmă neamestecul în treburile interne și egalitatea partidelor comuniste. Sursa BAC iunie 2025, var. 1: „În 1964, conducătorii români au refuzat planul de împărțire a activităților stabilit de Hrușciov, ce condamna România să devină o simplă țară agrară”.

Ce a refuzat România în 1964?

Politica externă a lui Ceaușescu

5 min o întrebare la final

1967: România este primul stat din Est care stabilește relații diplomatice cu RFG și nu rupe relațiile cu Israelul după Războiul de Șase Zile; Corneliu Mănescu devine președinte al Adunării Generale a ONU. Aprilie 1968: vizita lui Charles de Gaulle. 21 august 1968: condamnarea invaziei din Cehoslovacia. August 1969: vizita președintelui american Richard Nixon (prima a unui președinte american într-o țară din Europa de Est); Ceaușescu o întoarce în octombrie 1970. România intră în GATT (1971) și în FMI (1972). Iunie 1971: vizita în China și Coreea de Nord. 1 august 1975: Ceaușescu semnează Actul final de la Helsinki. În anii '80, izolarea crește: Ceaușescu respinge reformele lui Gorbaciov (vizita acestuia la București, mai 1987), iar relațiile se restrâng la Lumea a Treia. Niciodată după 1965 nu se pune problema părăsirii Tratatului de la Varșovia sau a CAER.

Desen în caiet: o coloană de tancuri intră în piața veche a unui oraș central-european, cu biserici gotice și baroce, iar oamenii privesc de pe trotuar

21 august 1968: România condamnă invazia din Cehoslovacia, unul dintre gesturile prin care se distanțează de Moscova.

Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.

Cum a reacționat România la invazia din 1968?

Ce se cere la BAC

7 mincum apare la examen

  • BAC 2020, sesiunea specială, var. 1, I: surse despre retragerea trupelor sovietice (1958) → I.3: Gheorghiu-Dej; I.4: litera B; I.5 cauză–efect (barem: „pentru a dovedi sovieticilor că România este o țară sigură...” → „retragerea trupelor a fost însoțită de un nou val de represiune”).
  • BAC iunie 2025, var. 1, I.4: litera sursei care susține că planul liderului sovietic este refuzat de conducătorii români → B.
  • BAC 2026, sesiunea specială, var. 2, I.6 (relații internaționale 1949–1980) și august 2026, var. 4, II.6 (1949–1967) → barem: participă la constituirea CAER, a Organizației Tratatului de la Varșovia, stabilește relații diplomatice cu RFG; BAC august 2026, II.4: două informații despre relațiile cu Occidentul (Nixon 1969, GATT 1971, FMI).
  • BAC iunie-iulie 2026, var. 3, III: două acțiuni politice din 1955–1969 → barem: membru al Organizației Tratatului de la Varșovia, legături diplomatice cu RFG, participarea la Conferința de la Moscova din contextul Războiului de Șase Zile.
  • Model BAC 2020, III: punct de vedere → barem: „Participarea României la relațiile internaționale ... în perioada național-comunismului evidențiază tendințele de distanțare față de URSS.”

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

  • Ieșirea din Tratatul de la Varșovia (nu s-a produs).
  • 1964 cu 1968.
  • Independență prezentată ca ruptură totală (era „în limitele acceptate de Moscova”).

Exersează pe itemi oficiali

0/22
2025 · Iunie · v01 · I.4

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că planul stabilit de liderul sovietic este refuzat de conducătorii români. Sursa A (H. Kissinger, Diplomația): „Stalin fusese în stare să impună frontierele Europei de Est fără să-și asume un risc ieșit din comun, deoarece armatele […]” Sursa B (J. Carpentier, Fr. Lebrun, Istoria Europei): „Detonatorul primei crize a democrațiilor populare l-a constituit problema iugoslavă. Ruptura dintre Iugoslavia lui Tito și Uniunea Sovietică a devenit […]”

2024 · Iunie rezervă · v08 · I.1

Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A. Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]” Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”

2024 · Iunie rezervă · v08 · I.2

Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Declarația din 1964. Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]” Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”

2024 · Iunie rezervă · v08 · I.3

Menționați doi lideri politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]” Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”

2024 · Iunie rezervă · v08 · I.4

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că noul lider sovietic urmărea să păstreze relații de colaborare cu statele partenere. Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]” Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”

2024 · Iunie rezervă · v08 · I.5

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]” Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”

2024 · Iunie rezervă · v08 · I.6

Prezentați alte două acțiuni desfășurate de regimul totalitar în politica internă a statului român, în afara celor la care se referă sursele A și B. Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]” Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”

2024 · Iunie rezervă · v08 · I.7

Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în statul român între anii 1919-1930. Sursa A (D. Deletant, România sub regimul comunist): „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat […]” Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid […]”

Termeni-cheie

Sfera de influență sovietică
Zona Europei de Est aflată sub control sovietic după 1945: România, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria, zona sovietică din Germania (RDG).
Sovromurile
Întreprinderi mixte româno-sovietice (acordul din 8 mai 1945; desființate până în 1956), forme mascate de spoliere a țării în favoarea Moscovei.
CAER
Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (1949), din care România a făcut parte; instrumentul integrării economice a blocului sovietic.
Planul Valev
Proiect sovietic de diviziune a muncii în CAER (1964), care ar fi făcut din România o furnizoare de produse agrare; respins de conducerea română.
Declarația din aprilie 1964
Document al plenarei CC al PMR care afirmă neamestecul în treburile interne și egalitatea partidelor comuniste; simbol al distanțării de Moscova.
Politica de independență
Linia lui Ceaușescu de distanțare de Moscova în limitele acceptate de aceasta: relații cu RFG (1967), relații păstrate cu Israelul (1967), condamnarea invaziei din 1968, apropierea de SUA și China.
Actul final de la Helsinki (1975)
Documentul CSCE din 1 august 1975 (inviolabilitatea frontierelor, drepturile omului), semnat și de Nicolae Ceaușescu.

Notițele mele

Salvat local

Surse