Capul
Subgrupa
mușchii mimicii
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
frontal, orbicularul ochiului, orbicularul gurii, zigomatic
Mușchii scheletici
Principalele grupe de mușchi scheletici (exact cei care apar în bareme), tipurile de contracții (izotonică, izometrică, secusă, tetanos, tonus) și patologia: oboseala, întinderile și rupturile musculare.
- 25 min
- La BAC: I.B · I.C · I.D · III.1 · III.2
- Verificat pe bareme
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Mușchii scheletici: țesut muscular striat, prinși de oase prin tendoane, contracție voluntară; sunt elementele active ale locomoției.
- 02
Grupe: ai capului, gâtului, trunchiului (spate și ceafă, torace, abdomen), membrului superior, membrului inferior.
- 03
Vedetele din bareme: biceps (membrul superior), croitor (membrul inferior), sternocleidomastoidian (gât), marele dorsal (spate și ceafă), diafragma (ventilație).
- 04
Izotonică: lungimea se modifică, tensiunea constantă, produce mișcare. Izometrică: lungimea constantă, tensiunea crește, fără mișcare.
Truc: Iso-tonic = același tonus (tensiune); iso-metric = același metru (lungime).
- 05
Secusa = contracție unică la stimul unic; tetanosul = contracții sumate la stimuli repetați; tonusul = contracție ușoară, permanentă, reflexă.
- 06
Oboseala musculară: scade capacitatea de contracție (rezerve epuizate, acid lactic). Întinderea: fibre întregi. Ruptura: fibre rupte, hematom.
- 07
Prevenire: încălzire, antrenament gradat, repaus.
1 din 8
Pe scurt
Culorile din lecție:termenidee-cheie
- Mușchii scheletici sunt formați din țesut muscular striat, se prind de oase prin tendoane și se contractă voluntar. Sunt elementele active ale locomoției.
- Grupe (după regiune): capului (mimicii, masticatori), gâtului, trunchiului (spatelui și cefei, toracelui, abdomenului), membrului superior, membrului inferior.
- Mușchii-vedetă din bareme: biceps (membrul superior), croitor (membrul inferior), sternocleidomastoidian (gât), marele dorsal (spate și ceafă), diafragma (ventilație).
- Tipuri de contracții: izotonică (lungimea scade, tensiunea e constantă, apare mișcare) și izometrică (lungimea e constantă, tensiunea crește, fără mișcare). După stimul: secusă și tetanos. Permanent: tonus.
- Patologie: oboseală musculară, întinderi, rupturi. Prevenire: încălzire, antrenament gradat, repaus.
Principalele grupe de mușchi scheletici
Subgrupa
mușchii masticatori
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
maseter, temporal
Gâtul
Subgrupa
–
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
sternocleidomastoidian, scaleni, pielosul gâtului
Trunchiul
Subgrupa
ai spatelui și cefei
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
trapez, marele dorsal
Subgrupa
ai toracelui
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
pectoral (mare și mic), dințat anterior, intercostali (externi și interni), diafragma (la baza cutiei toracice; separă toracele de abdomen; principalul mușchi inspirator)
Subgrupa
ai abdomenului
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
drept abdominal, oblic (extern și intern), transvers abdominal
Membrul superior
Subgrupa
umăr
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
deltoid
Subgrupa
braț
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
biceps brahial (anterior, flexor al antebrațului), triceps brahial (posterior, extensor)
Subgrupa
antebraț și mână
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
flexori, extensori, pronatori, supinatori ai mâinii și degetelor
Membrul inferior
Subgrupa
bazin
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
fesieri (mare, mijlociu, mic)
Subgrupa
coapsă
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
croitor, cvadriceps femural (extensor al gambei), biceps femural (posterior), adductori
Subgrupa
gambă și picior
Exemple (cele cerute la BAC îngroșate)
triceps sural (gastrocnemian, la „pulpă”), tibial anterior
1 / 12
| Regiunea | Subgrupa | Exemple (cele cerute la BAC îngroșate) |
|---|---|---|
| Capul | mușchii mimicii | frontal, orbicularul ochiului, orbicularul gurii, zigomatic |
| mușchii masticatori | maseter, temporal | |
| Gâtul | – | sternocleidomastoidian, scaleni, pielosul gâtului |
| Trunchiul | ai spatelui și cefei | trapez, marele dorsal |
| ai toracelui | pectoral (mare și mic), dințat anterior, intercostali (externi și interni), diafragma (la baza cutiei toracice; separă toracele de abdomen; principalul mușchi inspirator) | |
| ai abdomenului | drept abdominal, oblic (extern și intern), transvers abdominal | |
| Membrul superior | umăr | deltoid |
| braț | biceps brahial (anterior, flexor al antebrațului), triceps brahial (posterior, extensor) | |
| antebraț și mână | flexori, extensori, pronatori, supinatori ai mâinii și degetelor | |
| Membrul inferior | bazin | fesieri (mare, mijlociu, mic) |
| coapsă | croitor, cvadriceps femural (extensor al gambei), biceps femural (posterior), adductori | |
| gambă și picior | triceps sural (gastrocnemian, la „pulpă”), tibial anterior |
Etichetele sunt în engleză, dar seamănă cu cele românești: deltoid, pectoral mare, biceps brahial, croitor. Deschide imaginea mare ca să le citești.
Autor: Mikael Häggström · Domeniu public · Wikimedia Commons
Manualul trece diafragma la mușchii toracelui, deși ea separă cavitatea toracică de cea abdominală.
Sternocleidomastoidienii sunt mușchi ai…?
Gâtului.
Tipurile de contracții musculare
După lungime și tensiune
Izotonică
Izometrică
Lungimea mușchiului
se modifică (se scurtează)
rămâne constantă
Tensiunea
rămâne constantă
crește
Lucru mecanic / mișcare
da, deplasează segmentul
nu
Exemple
flexia antebrațului prin contracția bicepsului; mersul; ridicarea unei greutăți mici
menținerea posturii (ortostatism); împingerea unui perete; încercarea de a ridica o greutate prea mare
| Izotonică | Izometrică | |
|---|---|---|
| Lungimea mușchiului | se modifică (se scurtează) | rămâne constantă |
| Tensiunea | rămâne constantă | crește |
| Lucru mecanic / mișcare | da, deplasează segmentul | nu |
| Exemple | flexia antebrațului prin contracția bicepsului; mersul; ridicarea unei greutăți mici | menținerea posturii (ortostatism); împingerea unui perete; încercarea de a ridica o greutate prea mare |
În realitate, cele mai multe contracții sunt mixte (auxotonice): mușchiul se scurtează și tensiunea crește în același timp.
După stimulare
Secusa
Cum apare
un stimul unic
Caracteristici
contracție unică, scurtă; trei faze: latentă, de contracție, de relaxare
Tetanosul
Cum apare
stimuli repetați (în serie)
Caracteristici
contracțiile se sumează și devin puternice și prelungite. Incomplet (zimțat): stimulii cad în faza de relaxare. Complet: stimulii cad în faza de contracție, iar curba devine netedă. Contracțiile voluntare normale sunt tetanice.
Tonusul muscular
Cum apare
impulsuri nervoase permanente, reflexe
Caracteristici
stare de contracție ușoară și permanentă, involuntară; menține postura și pregătește mușchiul pentru contracție; dispare dacă se taie nervul
1 / 3
| Tip | Cum apare | Caracteristici |
|---|---|---|
| Secusa | un stimul unic | contracție unică, scurtă; trei faze: latentă, de contracție, de relaxare |
| Tetanosul | stimuli repetați (în serie) | contracțiile se sumează și devin puternice și prelungite. Incomplet (zimțat): stimulii cad în faza de relaxare. Complet: stimulii cad în faza de contracție, iar curba devine netedă. Contracțiile voluntare normale sunt tetanice. |
| Tonusul muscular | impulsuri nervoase permanente, reflexe | stare de contracție ușoară și permanentă, involuntară; menține postura și pregătește mușchiul pentru contracție; dispare dacă se taie nervul |
În manual, izotonica, izometrica (și auxotonica), secusa și tetanosul apar la contracțiile mușchiului striat. Tonusul apare la proprietățile mușchiului, ca stare de tensiune permanentă. Pentru „un tip de contracție” (Model 2025, III.2.a), alege izotonica sau izometrica: sunt cele mai sigure.
Un tip de contracție și două caracteristici?
Izotonică: lungimea mușchiului se modifică (se scurtează), tensiunea rămâne constantă; produce mișcare (lucru mecanic).
Rolul mușchilor în funcțiile de relație
Mușchii scheletici sunt efectori ai sistemului nervos somatic. Primesc comenzi prin căile motorii și realizează mișcarea, locomoția și menținerea posturii. Prin contracție pun în mișcare oasele, care sunt pârghii pasive. Mușchii mimicii permit exprimarea emoțiilor, iar alți mușchi participă la vorbire. Contracția musculară produce și căldură (termogeneză).
Simulare 2025, III.2.b / august 2025, III.1.b (3p) – argument: sistemul muscular participă la funcțiile de relație
Mușchii scheletici sunt efectorii comenzilor transmise de sistemul nervos prin căile descendente. Prin contracția lor, mușchii pun în mișcare oasele, asigurând locomoția și menținerea poziției corpului, deci reacția organismului la stimulii din mediu.
Noțiuni de igienă și patologie
Oboseala musculară
Cauze
efort prelungit sau intens; epuizarea rezervelor energetice (glicogen, ATP); acumularea de acid lactic; aport insuficient de O₂
Manifestări
scăderea forței și a capacității de contracție; dureri musculare („febra musculară” după efort neobișnuit); senzație de greutate în mușchi
Prevenire / tratament
repaus, alternarea efortului cu odihna, antrenament gradat, alimentație și hidratare corecte
Întinderi musculare
Cauze
solicitarea mușchiului peste limita de elasticitate: mișcare bruscă, efort fără încălzire
Manifestări
durere la contracție sau întindere, mișcare limitată; fibrele nu sunt rupte
Prevenire / tratament
repaus, comprese reci, încălzire înainte de efort
Rupturi musculare
Cauze
efort brusc și intens, contracție violentă, lovituri; mușchi neîncălzit sau obosit
Manifestări
durere puternică, bruscă („ca o lovitură”), hematom (vânătaie), umflătură, imposibilitatea contracției mușchiului
Prevenire / tratament
imobilizare, repaus prelungit, uneori tratament chirurgical; încălzire și antrenament corect
1 / 3
| Afecțiune | Cauze | Manifestări | Prevenire / tratament |
|---|---|---|---|
| Oboseala musculară | efort prelungit sau intens; epuizarea rezervelor energetice (glicogen, ATP); acumularea de acid lactic; aport insuficient de O₂ | scăderea forței și a capacității de contracție; dureri musculare („febra musculară” după efort neobișnuit); senzație de greutate în mușchi | repaus, alternarea efortului cu odihna, antrenament gradat, alimentație și hidratare corecte |
| Întinderi musculare | solicitarea mușchiului peste limita de elasticitate: mișcare bruscă, efort fără încălzire | durere la contracție sau întindere, mișcare limitată; fibrele nu sunt rupte | repaus, comprese reci, încălzire înainte de efort |
| Rupturi musculare | efort brusc și intens, contracție violentă, lovituri; mușchi neîncălzit sau obosit | durere puternică, bruscă („ca o lovitură”), hematom (vânătaie), umflătură, imposibilitatea contracției mușchiului | imobilizare, repaus prelungit, uneori tratament chirurgical; încălzire și antrenament corect |
Mărește pas cu pas: mușchi → fascicule → fibră musculară → miofibrile → sarcomer (acesta nu se cere la BAC). La întindere fibrele rămân întregi, la ruptură se rup.
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Două afecțiuni ale sistemului muscular + caracteristică?
Oboseala musculară – scăderea capacității de contracție după efort prelungit; ruptura musculară – ruperea fibrelor, cu durere puternică și hematom.
Ce se cere la BAC
Itemi C și D (chei din bareme):
- Model 2024, I.C.3; iunie 2026, I.C.1: bicepsul → membrului superior (d).
- Iunie 2024, I.C.2: mușchi al membrului superior → bicepsul (b). Distractori: croitorul, humerusul, radiusul.
- Simulare 2024, I.C.3: mușchi al membrului inferior → croitorul (a). Distractori: femurul, oblicul, trapezul.
- August 2024, I.C.3: sternocleidomastoidienii → gâtului (b).
- Specială 2024, I.D.2: „Sternocleidomastoidienii sunt mușchi ai gâtului” → A.
- August 2024, I.D.3: „Mușchiul diafragma are rol în realizarea ventilației pulmonare” → A.
- Model 2025, I.C.1: mușchi scheletic al brațului → bicepsul (a).
- Simulare 2025, I.C.1; specială 2025, I.C.1: marele dorsal → grupa spatelui și cefei (d; d).
- Model 2026, I.C.2: mușchi al membrului superior → bicepsul brahial (a). Distractori: croitorul, oblicul extern, pectoralul.
- Specială 2026, I.C.1: mușchi al membrului inferior → croitorul (a).
Iunie 2025 (var. 1), I.B (6p): „Dați două exemple de mușchi scheletici; asociați acești mușchi cu grupele cărora le aparțin.”
Răspuns-model
Bicepsul brahial – mușchi al membrului superior. Sternocleidomastoidianul – mușchi al gâtului.
Iunie 2026 (var. 3), I.B (6p): „Numiți două afecțiuni ale sistemului muscular. Asociați fiecare afecțiune cu o caracteristică.”
Răspuns-model
Oboseala musculară – scăderea capacității de contracție a mușchiului după un efort prelungit. Ruptura musculară – ruperea fibrelor musculare, însoțită de durere puternică și hematom.
Simulare 2026, III.1.c – „Principalele grupe de mușchi scheletici” (2 enunțuri × 2p):
Enunțuri-model
Mușchii scheletici se grupează, după regiunea corpului, în mușchi ai capului, gâtului, trunchiului și membrelor. Bicepsul brahial și tricepsul brahial aparțin grupei mușchilor membrului superior, iar croitorul aparține grupei mușchilor membrului inferior.
Greșeli care costă puncte
- Oase date ca mușchi (femur, humerus, radius) și invers (croitor, trapez date ca oase).
- Izotonic și izometric inversate. „Iso-tonic” = aceeași tensiune (tonus), deci lungimea se schimbă. „Iso-metric” = aceeași lungime (metru), deci tensiunea crește.
- Marele dorsal pus la „membrul superior”. Corect: spatelui și cefei.
- Tetanosul muscular (contracție fiziologică) confundat cu boala tetanos. La BAC e vorba de contracție.
- Caracteristici vagi la afecțiuni („doare mușchiul”). Dă cauza (efort brusc, lipsa încălzirii) sau semnul specific (hematom la ruptură).
Schema de recapitulare
- Grupe: cap (mimicii, masticatori: maseter) · gât (sternocleidomastoidian) · trunchi: spate și ceafă (trapez, marele dorsal), torace (pectoral, intercostali), abdomen (drept abdominal, oblic), diafragma · membrul superior (deltoid, biceps, triceps) · membrul inferior (fesieri, croitor, cvadriceps, triceps sural)
- Contracții: izotonică (lungime ↓, tensiune constantă, mișcare) · izometrică (lungime constantă, tensiune ↑, postură) · secusă (stimul unic) · tetanos (stimuli repetați) · tonus (permanent, reflex)
- Patologie: oboseală (acid lactic, rezerve epuizate) · întindere (fibre întregi) · ruptură (fibre rupte, hematom)
Exersează pe itemi oficiali
2026 · August · v01 · I.D.2
Croitorul este un exemplu de os aparținând scheletului membrului inferior.
2026 · Iunie · v03 · I.B
Numiți două afecțiuni ale sistemului muscular. Asociați fiecare afecțiune numită cu câte o caracteristică a ei.
2026 · Iunie · v03 · I.C.1
Bicepsul aparține grupei mușchilor scheletici ai:
2026 · Sesiunea specială · v04 · I.C.1
Mușchi al membrului inferior este:
2026 · Simulare · III.1
Glandele endocrine participă împreună cu analizatorii, sistemele nervos, osos și muscular la realizarea funcției de relație. a) Precizați cauza și două caracteristici ale bolii Basedow-Graves. b) Explicați afirmația următoare: „Leziuni la nivelul segmentului intermediar/de conducere al analizatorului auditiv pot afecta auzul”. c) Construiți patru enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat. Folosiți, în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi: - Creșterea în lungime a oaselor - Principalele grupe de mușchi scheletici
2026 · Model · I.C.2
Este mușchi al membrului superior:
2025 · August · v04 · III.1
Analizatorii, sistemele nervos, osos și muscular participă la realizarea funcțiilor de relație ale organismului. a) Numiți trei căi de conducere ascendente medulare. b) Explicați rolul mușchilor scheletici în realizarea funcțiilor de relație. c) Construiți patru enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat. Folosiți, în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi: - Sistemul osos – noțiuni elementare de igienă și de patologie - Fiziologia analizatorului cutanat
2025 · Iunie · v01 · I.B
Dați două exemple de mușchi scheletici; asociați acești mușchi cu grupele de mușchi scheletici cărora le aparțin.
Termeni-cheie
- Mușchi scheletic
- Organ format din țesut muscular striat, inserat pe oase prin tendoane; se contractă voluntar și pune în mișcare oasele (elementele pasive).
- Contracția izotonică
- Contracție în care mușchiul își modifică (scurtează) lungimea, iar tensiunea rămâne constantă; produce mișcare (lucru mecanic).
- Contracția izometrică
- Contracție în care lungimea mușchiului rămâne constantă, iar tensiunea crește; nu produce mișcare (de exemplu, menținerea posturii).
- Secusa musculară
- Contracție unică a mușchiului ca răspuns la un stimul unic; are trei faze: latentă, de contracție și de relaxare.
- Tetanosul muscular
- Contracție puternică și prelungită produsă de stimuli repetați, care se sumează; poate fi incomplet (zimțat) sau complet.
- Tonusul muscular
- Starea de contracție ușoară și permanentă a mușchilor scheletici, de natură reflexă; menține postura corpului.
- Oboseala musculară
- Scăderea capacității de contracție a mușchiului după efort prelungit; cauze: epuizarea rezervelor energetice, acumularea de acid lactic, lipsa de O₂.
- Întinderea musculară
- Leziune prin solicitarea peste limită a fibrelor musculare, fără ruperea lor; durere la contracție, mobilitate redusă.
- Ruptura musculară
- Ruperea unor fibre musculare sau a întregului mușchi, după un efort brusc și intens; durere puternică, hematom, imposibilitatea contracției.
- Grupa mușchilor spatelui și cefei
- Grupă a mușchilor trunchiului; exemple: trapezul, marele dorsal.
Notițele mele
Salvat localSurse
- Programa BAC Biologie (OMECTS 4800/2010), Anexa 2, cl. a XI-a – Sistemul muscular
- BAC Model 2024, I.C.3 (bicepsul – membrul superior)
- BAC sesiunea specială 2024, varianta 4, I.D.2 și august 2024, varianta 8, I.C.3 (sternocleidomastoidienii)
- BAC Model 2025, III.2.a (tip de contracție + 2 caracteristici)
- BAC simulare 2025, I.C.1 și III.2.b; sesiunea specială 2025, I.C.1 (marele dorsal)
- BAC iunie 2025, varianta 1, I.B (doi mușchi + grupa)
- BAC simulare 2026, III.1.c (Principalele grupe de mușchi scheletici)
- BAC iunie 2026, varianta 3, I.B (două afecțiuni ale sistemului muscular)