Subiect BAC 2025 Istorie, iunie–iulie, varianta de rezervă, varianta 5

2 puncte pentru răspunsul: Mihai Viteazul Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: În toamna anului 1596, tătarii s-au abătut din nou asupra Țării Românești; tătarii au fost învinși de Mihai Viteazul etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Țara Românească, Moldova, Transilvania Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei B

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Exemple: cauză: Acțiunea lui Mihai [Viteazul] [...] amenința cu crearea unui focar de război [...] la Dunărea de Jos și efect: În consecință, după eșecul unei încercări de a reprima rebeliunea munteană cu ajutorul tătarilor în iarna 1594-1595, otomanii s-au văzut siliți să mute centrul de greutate al efortului lor militar pentru anul 1595 la Dunărea de Jos SAU cauză: Experiența acestui eșec, ca și dificultatea reală de a purta un război de anvergură pe teritoriul slab locuit și secătuit al Țării Românești, au convins pe otomani că soarta conflictului putea fi decisă mai sigur în Ungaria și efect: Ca urmare, principalul efort militar otoman din anul 1596 [...] s-a desfășurat în Ungaria etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni la care participă românii în relațiile internaționale din secolele al XV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p) Exemple: lupta de la Belgrad, lupta de la Vaslui, Tratatul de la Alba Iulia etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea menționată (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două fapte istorice la care participă românii în secolul al XIV-lea Exemple: obținerea independenței față de Ungaria, caracter antiotoman etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: Partidul Muncitoresc Român Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: Constituția Republicii Populare Române/ Constituția din 1952/Constituția 3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a acesteia, la care se referă sursa dată Exemple: R. P. Română era declarată «un stat al oamenilor muncii de la orașe și sate»; Partidul Muncitoresc Român are rol conducător în stat etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații despre lagărele de muncă forțată (3px2=6p) Exemple: proiectul a servit ca un spațiu ideal pentru lagărele de muncă forțată; La începutul anilor 1950 erau internate în diverse lagăre de muncă 80 000 de persoane; Canalul Dunăre- Marea Neagră devine lagăr de muncă forțată etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la procesul de colectivizare câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Procesul de colectivizare a avut consecințe în organizarea suprafeței agricole. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Colectivizarea a luat oficial sfârșit abia în 1962, când 60% din terenul arabil al țării a intrat în proprietatea gospodăriilor colective și circa 30% în cea a gospodăriilor de stat. și Proprietatea personală s-a menținut în regiunile unde organizarea socialistă a agriculturii, pe suprafețe mari, a fost imposibilă. SAU Procesul de colectivizare a fost însoțit de acțiuni de represiune. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: După declanșarea colectivizării, circa 80 000 de țărani au fost aruncați în închisoare. și Țara a devenit o imensă sală de tribunal, circa 30 000 de țărani fiind judecați public pentru sabotarea eforturilor de colectivizare. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: participarea la constituirea CAER, participarea la constituirea Tratatului de la Varșovia etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric desfășurat de România în criza orientală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Convenția cu Rusia, participarea la războiul ruso-otoman etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: trupele ruse străbat teritoriul românesc pentru a trece în sudul Dunării, Rusia garantează respectarea integrității teritoriale a României, stabilește traseul trupelor ruse în România etc.; frontul de la Plevna e condus de principele Carol I, cetatea Plevna a fost asediată, armata română desfășoară acțiuni militare în zona Vidinului etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni la care participă românii în relațiile internaționale din perioada 1916-1917 (de exemplu: alianța cu Antanta, intrarea în Primul Război Mondial, lupta de la Oituz etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat de români în anul 1918, care a contribuit la realizarea României Mari (de exemplu: unirea Basarabiei cu România, organizarea Adunării Naționale de la Alba Iulia etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acest fapt istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric menționat - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la regimul politic din România Mare în perioada 1923-1930 (de exemplu: Regimul politic din România Mare are caracter democratic în perioada 1923-1930., În perioada 1923-1930, în cadrul regimului politic din România Mare se respectă principiul separării puterilor în stat. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu