Petru Rareș (Feldioara, 1538), Liga Sfântă, Călugăreni, Șelimbăr, unirea Țărilor Române sub Mihai Viteazul (1599–1600) și semnificația ei.
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Petru Rareș (1527–1538, 1541–1546): Feldioara, 22 iunie 1529; 1538: expediția lui Soliman, Tighina devine raia (Bender).
Liga Sfântă (1594), Călugăreni (13/23 august 1595) — Mihai oprește pe Sinan-pașa.
Șelimbăr (28 octombrie 1599), intrarea în Alba Iulia (1 noiembrie 1599).
Mai 1600: Mihai în Moldova; titlul: domn al Țării Românești, Ardealului și a toată Țara Moldovei.
9/19 august 1601: Mihai este ucis la Câmpia Turzii.
Semnificația: prima unire politică a celor trei țări; model pentru istoriografia Unirii.
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
Sursă BAC iunie 2025, var. 1: Petru Rareș (1527–1538, 1541–1546) a întărit domnia, a limitat imunitățile marii boierimi, a sporit siguranța drumurilor, a ridicat edificii de apărare și de închinare. Pictura exterioară atinge apogeul (Humor 1535, Moldovița 1537, Arbore 1541). După Mohács (1526), a luat întâi partea lui Ferdinand de Habsburg, apoi a lui Ioan Zápolya; Feldioara (22 iunie 1529). În 1538, sultanul Soliman Magnificul a condus o expediție în Moldova: Tighina devine raia (Bender); boierii, epuizați, au predat țara sultanului, care l-a numit domn pe Ștefan Lăcustă.
Sub Petru Rareș, pictura exterioară a bisericilor din Moldova atinge apogeul: Humor (1535), Moldovița (1537), Arbore (1541).
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Ce lupte a dus Petru Rareș în 1529?
1593 domn al Țării Românești. 1594: aderă la Liga Sfântă; atacă garnizoanele otomane. 20 mai 1595: tratat cu Sigismund Báthory (Alba Iulia). 13/23 august 1595: Călugăreni, împotriva lui Sinan-pașa. 1599: după Șelimbăr (28 oct.), intră în Alba Iulia (1 nov.). Mai 1600: Moldova. Pierde Transilvania (Mirăslău, 18/28 septembrie 1600) și Moldova (toamna 1600, după lupta de la Bucov); este ucis la 9/19 august 1601 lângă Turda (Câmpia Turzii), din ordinul generalului Basta. Domnia sa în Țara Românească se dă în manuale ca 1593–1601.
Ce a oprit Mihai Viteazul la Călugăreni?
Ce a realizat Mihai Viteazul în 1599–1600?
Numiți alianța precizată în sursa A. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la evenimentele din 1659. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Menționați două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnii urmăresc să obțină independența țărilor române. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Prezentați două acțiuni militare desfășurate de români în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1450-1550. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Menționați o asemănare între două fapte istorice la care participă românii, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Numiți un domnitor al Moldovei precizat în sursa dată. Sursa (I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În Moldova, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a întărit domnia, a limitat imunitățile marii boierimi, [...] a sporit siguranța drumurilor, a […]”