Matei Basarab, Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir și Tratatul de la Luțk (1711): diplomație prudentă, alianțe riscante, urmări.
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Matei Basarab (1632–1654) cooperează cu boierii; Vasile Lupu (1634–1653) instaurează un regim autoritar; amândoi sprijină cultura (tipografii, școli).
Constantin Brâncoveanu (1688–1714): politică de echilibru (Poartă, Habsburgi, Rusia), cultură (stilul brâncovenesc, Academia domnească); executat în 1714.
1711: Tratatul de la Luțk (Cantemir – Petru cel Mare); înfrângerea de la Stănilești; Cantemir pleacă în exil în Rusia.
Consecință: Poarta numește domni fanarioți (1711 Moldova, 1716 Țara Românească).
1699 Karlowitz (Transilvania la Habsburgi), 1718 Passarowitz (Oltenia la Habsburgi, până în 1739).
Barem (acțiuni diplomatice sec. XVI–XVII): au caracter antiotoman, vizează alianțe cu state creștine.
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
Matei Basarab (Țara Românească, 1632–1654) consolidează puterea centrală cooperând cu boierii, pe care îi consultă prin convocări frecvente ale Adunărilor de Stări. Vasile Lupu (Moldova, 1634–1653) instaurează un regim autoritar, cu ambiția de a domni în ambele Principate și de a fi protectorul Răsăritului ortodox. Amândoi sprijină cultura: tipografiile de la Câmpulung, Govora și Iași, colegiul de la Trei Ierarhi din Iași (1640), școala de la Târgoviște (1646). Rivalitatea lor se încheie cu lupta de la Finta (1653), câștigată de Matei Basarab.
Șerban Cantacuzino (1678–1688) încearcă, în timpul războiului dintre Liga Sfântă și otomani (1683–1699), o alianță cu Austria, cultivând și relații cu Rusia ca contrapondere.
1688–1714. Continuă inițiativa lui Șerban Cantacuzino, dar convins că Poarta oferă cea mai bună garanție a existenței țării, plătește tributul și folosește grupurile de interese de la Constantinopol pentru a-și menține domnia, în timp ce negociază cu austriecii și cu rușii: politică de echilibru. Austriecii îl obligă la o alianță secretă (1690); în 1711 ezită și nu trimite trupe lui Petru cel Mare. Cultura: stilul brâncovenesc (Mogoșoaia, Potlogi, Hurezi, Sf. Gheorghe Nou), Academia domnească de la București (1694), tipografiile susținute de mitropolitul Antim Ivireanul. În 1714 este mazilit, acuzat de trădare, și executat la Constantinopol (15 august 1714) împreună cu cei patru fii.
În vremea lui Constantin Brâncoveanu se dezvoltă stilul brâncovenesc (Mogoșoaia, Potlogi, Hurezi, Sf. Gheorghe Nou).
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Când a fost executat Brâncoveanu?
Ce regim politic apare după 1711 / 1716?
Cantemir domnește în Moldova trei săptămâni în 1693 și apoi în 1710–1711. Văzând în Rusia o șansă de eliberare de sub dominația otomană, semnează cu Petru cel Mare Tratatul de la Luțk (13/24 aprilie 1711): Moldova trece sub protecția Rusiei (art. I), „toată puterea statului va fi în mâna domnitorului” (art. VI), iar Cantemir urma să domnească pe viață, cu drept ereditar. Armata rusă și oastea moldovenească sunt înfrânte la Stănilești (iulie 1711); Cantemir pleacă în exil în Rusia, unde scrie Descrierea Moldovei și Hronicul. Poarta numește la Iași un domn fanariot (Nicolae Mavrocordat).
Cine a încheiat Tratatul de la Luțk?
1699 Karlowitz: Transilvania integrată în Imperiul Habsburgic. 1718 Passarowitz: Oltenia la Habsburgi (revine Țării Românești prin Pacea de la Belgrad, 1739). 1774 Kuciuk-Kainargi; 1775 Bucovina; 1812 Basarabia (vezi lecția despre regimul fanariot).
Numiți alianța precizată în sursa A. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Menționați o asemănare între două acțiuni militare desfășurate de reprezentanți ai spațiului românesc în secolul al XVI-lea. Sursa A (I. A. Pop, Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul): „Faza războaielor ofensive ale lui lancu [de Hunedoara] a încetat, mai ales după ce, la 1453, simbolul lumii creștine răsăritene […]” Sursa B (C. Mureșan, Iancu de Hunedoara): „În legătură cu măsurile de apărare a Belgradului luate de Iancu [de Hunedoara] trebuie pusă și întorsătura pe care o […]”
Prezentați alte două acțiuni la care participă românii în relațiile internaționale din secolele al XV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B. Sursa A (B. Murgescu, Istorie românească-Istorie universală 600-1800): „Transilvania a intrat în războiul antiotoman în cursul anului 1594 [...], iar participarea ei la lupte a fost modestă în […]” Sursa B (Ș. Ștefănescu, Istoria medie a României): „În toamna anului 1596, tătarii s-au abătut din nou asupra Țării Românești. După ce au ars mai multe orașe, Buzău, […]”
Numiți puterea suzerană a Țării Românești, precizată în sursa dată. Sursa (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României): „Înfrângerea turcilor la Viena în 1683 deschide o nouă pagină în istoria Principatelor. […] Domnia lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în […]”
Precizați secolul la care se referă sursa dată. Sursa (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României): „Înfrângerea turcilor la Viena în 1683 deschide o nouă pagină în istoria Principatelor. […] Domnia lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în […]”
Menționați domnul Țării Românești și o acțiune pe care urmărea să o desfășoare în spațiul balcanic, la care se referă sursa dată. Sursa (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României): „Înfrângerea turcilor la Viena în 1683 deschide o nouă pagină în istoria Principatelor. […] Domnia lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în […]”
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile dintre Țara Românească și Imperiul Habsburgic. Sursa (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României): „Înfrângerea turcilor la Viena în 1683 deschide o nouă pagină în istoria Principatelor. […] Domnia lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în […]”
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica internă a domnului Țării Românești, susținându-l cu două informații selectate din sursă. Sursa (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României): „Înfrângerea turcilor la Viena în 1683 deschide o nouă pagină în istoria Principatelor. […] Domnia lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în […]”