Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Stalinismul în România (1948–1964), Proiecte politice, mișcarea din 1821 și Regulamentele Organice, Revoluția din decembrie 1989 și construcția democrației. Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.
Numiți formațiunea politică precizată în sursa A.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În vara anului 1958, URSS anunță retragerea trupelor sovietice din România. [...] Cu un regim politic stabil, condus de un […]”
Sursa B (T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945): „[...] Românii au obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul național în 1958 și au adoptat o cale din ce […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: Partidul Muncitoresc Român. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
I · 2
2 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la domeniul economic.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În vara anului 1958, URSS anunță retragerea trupelor sovietice din România. [...] Cu un regim politic stabil, condus de un […]”
Sursa B (T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945): „[...] Românii au obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul național în 1958 și au adoptat o cale din ce […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Ei au susținut industrializarea neostalinistă a României cu bani și aparatură obținute din Europa de Vest, a scăzut comerțul României cu statele Consiliului de Ajutor Economic Reciproc etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
I · 3
6 p
Menționați liderul politic și un spațiu istoric precizat atât în sursa A, cât și în sursa B.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În vara anului 1958, URSS anunță retragerea trupelor sovietice din România. [...] Cu un regim politic stabil, condus de un […]”
Sursa B (T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945): „[...] Românii au obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul național în 1958 și au adoptat o cale din ce […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej, România/URSS/Uniunea Sovietică/Europa de Vest/Europa Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
I · 4
3 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că strategia liderilor români are consecințe pentru relațiile româno-americane.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În vara anului 1958, URSS anunță retragerea trupelor sovietice din România. [...] Cu un regim politic stabil, condus de un […]”
Sursa B (T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945): „[...] Românii au obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul național în 1958 și au adoptat o cale din ce […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru scrierea literei B
I · 5
7 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În vara anului 1958, URSS anunță retragerea trupelor sovietice din România. [...] Cu un regim politic stabil, condus de un […]”
Sursa B (T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945): „[...] Românii au obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul național în 1958 și au adoptat o cale din ce […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: pentru a avea un acces nestingherit către Germania [...] și efect: Sovieticii erau interesați să-și mențină prezența militară în țările ce se învecinau cu Europa de Vest SAU Cauză: pentru a dovedi sovieticilor că România este o țară sigură și că nu au greșit luând această decizie și efect: retragerea trupelor a fost însoțită de un nou val de represiune în societate și în partid etc.
I · 6
6 p
Prezentați două asemănări între Constituțiile adoptate de statul român în 1952 și în 1965.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În vara anului 1958, URSS anunță retragerea trupelor sovietice din România. [...] Cu un regim politic stabil, condus de un […]”
Sursa B (T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945): „[...] Românii au obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul național în 1958 și au adoptat o cale din ce […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 1 punct pentru menționarea oricăror două asemănări între Constituțiile adoptate de statul român în 1952 și în 1965 (1px2=2p) Exemple: sunt practici politice totalitare, stabilesc atribuțiile instituțiilor, prevăd drepturile și îndatoririle cetățenilor etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei asemănări menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la asemănare (2px2=4p)
I · 7
4 p
Menționați o caracteristică a practicilor politice utilizate în statul român, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În vara anului 1958, URSS anunță retragerea trupelor sovietice din România. [...] Cu un regim politic stabil, condus de un […]”
Sursa B (T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945): „[...] Românii au obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul național în 1958 și au adoptat o cale din ce […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a practicilor politice utilizate în statul român, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea Exemple: sunt specifice regimului democrat, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
Subiectul al II-lea
30 de puncte
II · 1
2 p
Numiți statul românesc în care se desfășoară mișcarea revoluționară din 1821, precizat în sursa dată.
Sursa (I. A. Pop, Istoria românilor): „În atmosfera generală de rezistență, când luptau pentru libertate mai multe popoare (sârbii, grecii, italienii), românii au trecut și ei […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: Țara Românească Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 2
2 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Sursa (I. A. Pop, Istoria românilor): „În atmosfera generală de rezistență, când luptau pentru libertate mai multe popoare (sârbii, grecii, italienii), românii au trecut și ei […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 3
6 p
Menționați, din sursa dată, conducătorul mișcării revoluționare și o acțiune desfășurată de acesta până la preluarea puterii.
Sursa (I. A. Pop, Istoria românilor): „În atmosfera generală de rezistență, când luptau pentru libertate mai multe popoare (sârbii, grecii, italienii), românii au trecut și ei […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru răspunsul: Tudor Vladimirescu 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricărei acțiuni desfășurate de acesta până la preluarea puterii Exemple: Tudor [Vladimirescu] și oamenii săi încep acțiunea în Oltenia, pornește cu oastea spre București etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 4
6 p
Menționați, din sursa dată, doi factori care au dus la oprirea mișcării revoluționare din 1821.
Sursa (I. A. Pop, Istoria românilor): „În atmosfera generală de rezistență, când luptau pentru libertate mai multe popoare (sârbii, grecii, italienii), românii au trecut și ei […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror doi factori care au dus la oprirea mișcării revoluționare din 1821 (3px2=6p) Exemple: încercarea grecilor eteriști de a-și subordona lupta celorlalte popoare, pierderea sprijinului Rusiei, intervenția armatei otomane etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 5
10 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la programul mișcării revoluționare din 1821, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Sursa (I. A. Pop, Istoria românilor): „În atmosfera generală de rezistență, când luptau pentru libertate mai multe popoare (sârbii, grecii, italienii), românii au trecut și ei […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la programul mișcării revoluționare din 1821 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Programul mișcării revoluționare din 1821 conține prevederi referitoare la modernizarea societății românești. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: desființarea privilegiilor feudale și reforma justiției, a administrației, reforma școlară SAU Programul mișcării revoluționare din 1821 propune noi criterii pentru reformarea domeniului administrativ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: ocuparea funcțiilor pe bază de merit și nu de avere și ocuparea funcțiilor prioritar de către români și nu de către fanarioți etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
II · 6
4 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român se consolidează, în plan intern, prin măsuri adoptate în primul deceniu după unirea Principatelor Române din 1859. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Sursa (I. A. Pop, Istoria românilor): „În atmosfera generală de rezistență, când luptau pentru libertate mai multe popoare (sârbii, grecii, italienii), românii au trecut și ei […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Legii rurale din 1864, adoptarea Constituției din 1866 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
Subiectul al III-lea
30 de puncte
III
30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolele al XIII-lea – al XVIII-lea, având în vedere: - menționarea a două caracteristici ale autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea; - precizarea statului medieval românesc din Sudul Carpaților și prezentarea acțiunii militare din prima jumătate a secolului al XIV-lea care a contribuit la întemeierea acestuia; - menționarea unei acțiuni referitoare la constituirea statului medieval românesc de la Sud de Carpați, desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a unei caracteristici a acestei acțiuni; - formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale a statului medieval românesc din Sudul Carpaților, în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea (de exemplu: au conducători cu atribuții militar-administrative, sunt organizate ca voievodate și cnezate, sunt amenințate de expansiunea Ungariei etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea statului medieval românesc din Sudul Carpaților: Țara Românească sau oricare denumire a acestui stat corectă din punct de vedere istoric 2 puncte pentru menționarea acțiunii militare din prima jumătate a secolului al XIV-lea care a contribuit la întemeierea acestuia (de exemplu: lupta de la Posada/confruntarea din 1330) 3 puncte pentru prezentarea acțiunii militare menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea militară și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea militară - câte 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni referitoare la constituirea statului medieval românesc de la Sud de Carpați, desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a oricărei caracteristici a acestei acțiuni (de exemplu: întemeierea Mitropoliei Țării Românești, organizarea Domniei etc. și este realizată în 1359 de către Nicolae Alexandru/consolidează independența țării față de Ungaria, domnul are prerogative în politica internă și în cea externă/puterea domnească este de origine divină etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale a statului medieval românesc din Sudul Carpaților, în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea (de exemplu: La sfârșitul secolului al XVI-lea, evoluția Domniei, ca instituție centrală a Țării Românești, este influențată de acțiunile boierilor și domnitorului. SAU Evoluția instituției centrale din Țara Românească, în secolul al XVIII-lea, este determinată de instaurarea regimului fanariot. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.
Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.
