Structura exactă pe barem a textului argumentativ (opinie, două argumente enunțate și dezvoltate, valorificarea textului, experiența personală sau culturală, concluzie), conectorii, diferența dintre „valorificarea textului” (3 p) și „simpla citare” (1 p) și trei texte-model complete pe cerințe reale 2025–2026.
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Cerința e mereu „să argumentezi dacă X este sau nu Y”, raportându-te atât la fragment, cât și la experiența personală sau culturală.
Rețeta în 4 paragrafe: opinie → argumentul 1 (cu textul) → argumentul 2 (cu experiența) → concluzie.
Truc: Ca un sandviș: opinia și concluzia sunt feliile de pâine, argumentele sunt umplutura.
Opinia reia exact termenii cerinței și alege o parte: „Consider că… (nu)…”. Nu o schimbi pe parcurs.
Fiecare argument are două etaje: enunțare clară (o idee generală) + dezvoltare nuanțată (explicație, exemplu, raționament).
Valorifică textul, nu doar cita: fapt din text + citat scurt + interpretare + legătura cu opinia. Simpla citare valorează mult mai puțin.
Truc: Citatul e dovada; fără „Așadar, acest detaliu arată că…” e o dovadă pe care n-a explicat-o nimeni.
Concluzia pertinentă reformulează opinia în lumina argumentelor, cu „În concluzie, …”, fără argument nou.
Conectori variați și adecvați: În primul rând, În al doilea rând, deoarece, de exemplu, Așadar, Prin urmare, În concluzie. Țintă: 180–230 de cuvinte.
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
Harta celor 50 de puncte: I.A (30p) + I.B (20p)
Scenariul ales: 50 / 50p
Sensul trebuie să fie cel din text, nu primul din dicționar.
| Criteriu | Puncte | Ce înseamnă concret |
|---|---|---|
| formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție | 1 | o frază clară, cu verb de opinie, care reia termenii cerinței |
| enunțarea a două argumente adecvate opiniei | 2 × 2 | fiecare argument într-o frază-cheie; încercare de enunțare – 1 p |
| dezvoltarea corespunzătoare a fiecărui argument | 2 × 2 | explicație + exemplu + raționament; schematism – 1 p |
| valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument | 3 | simpla citare a unor secvențe din text – 1 p |
| raportarea la experiența personală sau culturală | 1 | un exemplu concret, în dezvoltarea unui argument |
| formularea unei concluzii pertinente | 1 | reia opinia, fără idei noi |
| utilizarea corectă a conectorilor | 2 | adecvată 2 p / parțial adecvată 1 p |
| normele limbii literare | 1 | 0–1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice |
| ortografie și punctuație | 1 | 0–1 greșeli (împreună) |
| așezarea în pagină, lizibilitatea | 1 | alineate, paragrafe |
| numărul minim de cuvinte | 1 | 150 |
Video din 2020–2022: metoda e aceeași, punctajele exacte le iei din baremul din lecție.
sidor daniel · 5:13 · Deschide pe YouTube
Reia exact problematica din cerință și alege o parte. Exemplu pentru modelul 2026: „Consider că percepția asupra unei personalități se schimbă ca urmare a interacțiunii directe cu aceasta.” Poți adăuga o propoziție cauzală care anunță direcția argumentelor.
Frază-argument („În primul rând, …”) → fapt sau idee din fragment, cu un citat scurt → interpretarea ta („Așadar, …”) → legătura cu opinia. Aici iei cei 3 p de la valorificarea textului.
Frază-argument („În al doilea rând, …”) → exemplu concret din viața ta sau dintr-o carte, un film, un eveniment istoric, o descoperire → concluzia parțială („Prin urmare, …”).
„În concluzie, …” + opinia reformulată, eventual sintetizând cele două argumente. Fără argument nou.
Ce trebuie să conțină concluzia la textul argumentativ?
Simplă citare → 1 pValorificare → 3 p
| Simplă citare → 1 p | Valorificare → 3 p |
|---|---|
| „În text se spune: «Arghezi vorbea cum scria».” | „Cioculescu descoperă, prin conversațiile directe cu poetul, că acesta «vorbea cum scria», adică avea și în viața privată aceeași forță a expresiei. Întâlnirea nu îi schimbă deci doar imaginea despre om, ci și înțelegerea operei.” |
| Citatul nu e legat de argument și nu e interpretat. | Fapt din text + citat scurt + interpretare + legătura cu opinia. |
| Repovestirea fragmentului. | Selectarea unui singur detaliu relevant pentru argument. |
Un comportament, o reacție, o afirmație a autorului.
3–10 cuvinte, între ghilimele. Ajunge un citat bine ales.
„Așadar / Cu alte cuvinte / Acest detaliu arată că …”
„… ceea ce confirmă că …” / „… prin urmare, …”
Care e diferența dintre valorificarea textului și simpla citare?
FuncțiaConectori
| Funcția | Conectori |
|---|---|
| Opinie | Consider că… · Sunt de părere că… · În opinia mea, … · Cred cu tărie că… · Din punctul meu de vedere, … |
| Primul argument | În primul rând, … · Un prim argument este acela că… · Mai întâi, … |
| Al doilea argument | În al doilea rând, … · Un alt argument îl constituie… · De asemenea, … · Totodată, … · Pe lângă aceasta, … |
| Cauză | deoarece · întrucât · pentru că · dat fiind că · din moment ce |
| Exemplificare | de exemplu · bunăoară · spre exemplu · un exemplu relevant este… · ilustrativ în acest sens este… |
| Raportare la text | Fragmentul extras din … ilustrează… · Autorul mărturisește că… · Textul surprinde momentul în care… |
| Explicitare | cu alte cuvinte · adică · altfel spus · mai exact |
| Opoziție / concesie | dar · însă · totuși · cu toate acestea · deși · chiar dacă · în schimb |
| Consecință | prin urmare · așadar · în consecință · de aceea · astfel |
| Concluzie | În concluzie, … · Așadar, … · Prin urmare, … · În final, … · Toate acestea demonstrează că… |
Problematici recente (toate au aceeași formă):
LucrareaProblematica
| Lucrarea | Problematica |
|---|---|
| Model 2026 | percepția asupra unei personalități se schimbă sau nu ca urmare a interacțiunii directe |
| Simulare 2026 | o farsă poate avea sau nu consecințe grave |
| Sesiunea specială 2026 | întâlnirea cu o personalitate poate influența sau nu descoperirea unei pasiuni |
| Iunie 2026 | pregătirea pentru un examen impune sau nu renunțarea la activitățile preferate |
| Iunie 2026, rezervă | explorarea unui oraș contribuie sau nu la îmbogățirea orizontului de cunoaștere |
| August 2026 | implicarea în acțiuni civice este importantă sau nu în situații de criză |
| August 2026, rezervă | pasiunea pentru un joc sportiv este condiționată sau nu de practicarea acestuia |
| Iunie 2025 | înfățișarea unei persoane poate influența sau nu succesul acesteia |
| August 2025 | atitudinea oamenilor față de mediu poate să fie schimbată sau nu |
| Iunie 2024 | emoțiile influențează sau nu sinceritatea exprimării |
Temele vin din viața de zi cu zi (relații, educație, emoții, artă, societate). Pregătește-ți 3–4 exemple culturale pe care le poți adapta: o carte citită, un om de știință, un sportiv, un eveniment istoric — cu date pe care le știi sigur.
Cum alegi de ce parte să fii?
Consider că percepția asupra unei personalități se schimbă, de cele mai multe ori, ca urmare a interacțiunii directe cu aceasta, deoarece imaginea publică a unui om celebru este, inevitabil, incompletă.
În primul rând, opera sau activitatea publică a unei personalități nu dezvăluie întreaga ei fire. Fragmentul din „Amintiri” de Șerban Cioculescu ilustrează acest lucru: cine cunoștea „violența de limbaj a pamfletarului” Arghezi „rămânea uimit” când descoperea un om de o „politeță protocolară exagerată”. Așadar, întâlnirea directă îl determină pe memorialist să înlocuiască imaginea unui polemist agresiv cu aceea a unui om delicat și modest, care se mira când era lăudat.
În al doilea rând, contactul direct elimină idealizarea creată de distanță. Bunăoară, înaintea unui concurs de matematică, îl priveam pe profesorul care conducea juriul ca pe o autoritate rece, cunoscută doar din rezultatele elevilor săi. După o discuție de câteva minute, am descoperit însă un om răbdător, care glumea și care m-a încurajat să particip din nou. Prin urmare, interacțiunea mi-a schimbat atât părerea despre el, cât și felul în care mă raportam la competiție.
În concluzie, interacțiunea directă modifică percepția asupra unei personalități, pentru că adaugă imaginii publice dimensiunea umană, pe care nicio reputație nu o poate reda pe deplin.
Consider că pregătirea pentru un examen nu impune renunțarea la activitățile preferate, ci doar o dozare atentă a timpului dedicat acestora.
În primul rând, renunțarea totală la ceea ce ne face plăcere duce la epuizare, nu la rezultate mai bune. În scrisoarea sa, Dinu Pillat observă că Monica, aflată înaintea bacalaureatului, „învață până la extenuare”, fără să mai aibă răgaz pentru poezie. Totuși, aceeași familie își propune ca, în fiecare duminică, să evadeze din oraș, „ca să respirăm mai adânc aerul proaspăt”. Așadar, scrisoarea sugerează că pauza și contactul cu natura, la care Monica „este sensibilă până la extaz”, sunt necesare tocmai pentru a face față efortului.
În al doilea rând, activitățile preferate pot susține învățarea. De exemplu, în clasa a XII-a am păstrat două antrenamente de baschet pe săptămână. După ele, reușeam să mă concentrez mai bine și rezolvam mai repede problemele de matematică, deoarece mișcarea îmi elibera mintea de oboseala acumulată la ore. Prin urmare, timpul „pierdut” la sală se întorcea sub forma unei învățări mai eficiente.
În concluzie, pregătirea pentru examen cere disciplină, însă nu și sacrificarea pasiunilor, care, dozate corect, devin un sprijin, nu un obstacol.
Consider că înfățișarea unei persoane nu îi poate influența decisiv succesul, deoarece competența și personalitatea contează mult mai mult decât aspectul fizic.
În primul rând, valoarea profesională poate face ca aspectul exterior să devină neimportant. Fragmentul din textul lui Grigore Băjenaru ilustrează acest lucru: Vasile Pârvan este un „omuleț” care se descrie singur ca „mic de stat”, „fără o înfățișare arătoasă”, însă sala lui de curs este „ticsită”, iar înainte de 45 de ani urcase „toate treptele gloriei științifice”. Mai mult, profesorul glumește pe seama propriului nume, transformând aparentul dezavantaj într-o ocazie de a câștiga simpatia publicului. Așadar, prestigiul lui se datorează științei și farmecului său oratoric, nu înfățișării.
În al doilea rând, istoria științei oferă exemple de succes obținut în ciuda unei condiții fizice dificile. Bunăoară, fizicianul Stephen Hawking, imobilizat de o boală neuromotorie și obligat să comunice printr-un sintetizator de voce, a devenit unul dintre cei mai cunoscuți savanți ai lumii, autorul cărții „Scurtă istorie a timpului”. Prin urmare, inteligența și perseverența l-au impus, nu aspectul fizic.
În concluzie, înfățișarea poate conta la prima impresie, dar succesul durabil se construiește prin competență și caracter.
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă percepția asupra unei personalități se schimbă sau nu ca urmare a interacțiunii directe cu aceasta, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de Șerban Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală. Text: Șerban Cioculescu, Amintiri
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă o farsă poate avea sau nu consecințe grave, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Întâmplări cu scriitori de Mircea Micu, cât și la experiența personală sau culturală. Text: Mircea Micu, Manuscrisul furat, în volumul Întâmplări cu scriitori
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă întâlnirea cu o personalitate poate influența sau nu descoperirea unei pasiuni, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri despre anii de școală, cât și la experiența personală sau culturală. Text: Henri Coandă, Prietenul meu... vântul, în volumul Amintiri despre anii de școală
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă pregătirea pentru un examen impune sau nu renunțarea la activitățile preferate, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat de Pia Pillat, cât și la experiența personală sau culturală. Text: Pia Pillat, Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă explorarea unui oraș contribuie sau nu la îmbogățirea orizontului de cunoaștere, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul O scrisoare din Italia de Ioan Slavici, cât și la experiența personală sau culturală. Text: Ioan Slavici, O scrisoare din Italia
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă implicarea în acțiuni civice este importantă sau nu în situații de criză, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Am ales teatrul de Maria Filotti, cât și la experiența personală sau culturală. Text: Maria Filotti, La Iași. În vreme de război, în volumul Am ales teatrul
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă pasiunea pentru un joc sportiv este condiționată sau nu de practicarea acestuia, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Artistul și oglinda de Leny Caler, cât și la experiența personală sau culturală. Text: Leny Caler, Camil Petrescu, în volumul Artistul și oglinda
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă fotografiile au sau nu un rol important în viața unei persoane, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Pământul bătătorit de părintele meu. File de jurnal de Puia Florica Rebreanu, cât și la experiența personală sau culturală. Text: Puia Florica Rebreanu, Pământul bătătorit de părintele meu. File de jurnal