Subiectul I

Subiectul I.A: cele cinci cerințe de înțelegere a textului

Cum rezolvi fiecare dintre cele 5 cerințe fixe de la I.A (sensul din text, informația din text, precizarea justificată cu o secvență, explicarea unui motiv, prezentarea în 30–50 de cuvinte): algoritm, formulare-model în enunț, ce acceptă baremul și exemple reale 2023–2026.

  • 30 min
  • La BAC: I.A
  • De revizuit
Ilustrație: Subiectul I.A: cele cinci cerințe de înțelegere a textului
Ilustrație generată pentru ZECE (interpretare artistică, nu imagine din operă).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

  1. 01

    1. Indică sensul → un sinonim contextual, în aceeași formă gramaticală, pentru cuvânt și pentru secvență: elogii → laude, în fiecare zi → zilnic.

    Truc: Testul înlocuirii: pune sinonimul în propoziția din text; dacă sună firesc, e bun.

  2. 02

    2. Menționează → informația exactă din text, nimic în plus, într-un enunț care reia cerința; dacă se cer două, dai exact două.

  3. 03

    3. Precizează… justificând → un cuvânt-răspuns (atitudine, reacție) + citat exact între ghilimele care îl dovedește.

    Truc: Răspuns + dovadă, ca la un proces: acuzația și proba.

  4. 04

    4. Explică motivul → motivul cu „deoarece / pentru că” + 1–2 fraze de explicare nuanțată legate de text.

  5. 05

    5. Prezintă în 30–50 de cuvinte → numești trăsătura (substantiv abstract: modestia) + dovada din zona cerută + interpretarea ei.

    Truc: Nume → dovadă → de ce contează. Țintă: 38–45 de cuvinte.

  6. 06

    Toate răspunsurile în enunțuri complete; nu lăsa nimic necompletat, pentru că forma se acordă chiar dacă răspunsul nu e corect sau complet.

  7. 07

    Respectă limita din cerință („din finalul textului”, „din al treilea paragraf”) și ia informația din text, nu din cultura generală.

1 din 10

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

  • Cele 5 cerințe de la I.A sunt aceleași ca tip în fiecare an. Fiecare are o grilă fixă: 4 p conținut + 2 p formă.
  • 1. Indică sensul → sinonim contextual, în aceeași formă gramaticală: elogii → laude, în fiecare zi → zilnic (model 2026).
  • 2. Menționează → informația exactă din text, nimic în plus: Bistrița, oina, Sibiu.
  • 3. Precizează …, justificând cu o secvență → un cuvânt-răspuns (2 p) + un citat exact, între ghilimele (2 p).
  • 4. Explică motivul → motivul (2 p) + dezvoltare legată de text (2 p). Fără dezvoltare: 1 p.
  • 5. Prezintă în 30–50 de cuvinte → numești trăsătura/atitudinea (2 p) + o dezvolți cu dovezi din text (2 p) + între 30 și 50 de cuvinte (1 p).
  • Toate răspunsurile se scriu în enunțuri complete. Punctele de formă se dau chiar dacă răspunsul e greșit, deci nu lăsa nimic necompletat.

Grila comună a celor cinci cerințe

3 min

1. Sensul din text
Conținut (4 p)
2 p cuvântul + 2 p secvența
Formă (2 p)
1 p enunț + 1 p corectitudine
2. Informația din text
Conținut (4 p)
4 p (una) sau 2 p + 2 p (două)
Formă (2 p)
1 p enunț + 1 p corectitudine
3. Precizare + secvență
Conținut (4 p)
2 p precizarea + 2 p secvența
Formă (2 p)
1 p enunț + 1 p corectitudine
4. Explicarea motivului
Conținut (4 p)
2 p motivul + 2 p explicare nuanțată (1 p încercare)
Formă (2 p)
1 p enunț + 1 p corectitudine
5. Prezentare în 30–50 de cuvinte
Conținut (4 p)
2 p precizarea + 2 p prezentare nuanțată (1 p încercare)
Formă (2 p)
1 p numărul de cuvinte + 1 p corectitudine
1 / 5

Aceeași grilă la fiecare cerință

Conținut · 4 pFormă · 2 p1. Sensul din textcuvântul2 psecvența2 penunț1 pexprimare1 p2. Informația din textinformația4 p, sau 2 p + 2 p dacă sunt douăenunț1 pexprimare1 p3. Precizare + secvențăprecizarea2 psecvența2 penunț1 pexprimare1 p4. Explicarea motivuluimotivul2 pexplicarea2 penunț1 pexprimare1 p5. Prezentare în 30–50 de cuvinteprecizarea2 pprezentarea2 pcuvinte1 pexprimare1 p
Baremul le numește „formularea în enunț” și „corectitudinea exprimării”. Se dau și când răspunsul e greșit sau incomplet, dacă dezvoltă subiectul, deci nu lași nicio cerință goală.

Înainte de a răspunde, recitește textul cu creionul în mână și pune lângă fiecare paragraf numărul cerinței care se referă la el. La cerințele cu limită („din finalul textului”) încadrează zona respectivă.

„Indică sensul din text al cuvântului X și al secvenței Y”

5 min

  1. Găsește cuvântul în text și citește toată propoziția

    Sensul se stabilește în context, nu din dicționar. Un cuvânt polisemantic are în text un singur sens.

  2. Caută un sinonim care poate înlocui cuvântul chiar în propoziție

    Testul înlocuirii: citește propoziția cu sinonimul tău. Dacă sună firesc și spune același lucru, ai răspunsul.

  3. Păstrează forma gramaticală

    Aceeași parte de vorbire, același număr, aceeași articulare, aceeași persoană și același timp. Așa procedează exemplele din barem: elogii → laude, nesfârșita → nemărginita, înfricoșătoare → înspăimântătoare, îmi dau seama → constat, mi-am dat seama → am înțeles.

  4. Pentru secvență, dă un echivalent scurt

    Secvența e de obicei o locuțiune; răspunsul-tip este un singur cuvânt: în stare → capabil, din când în când → uneori, peste tot → pretutindeni, tot timpul → mereu, pe larg → detaliat, pe timpuri → odinioară.

  5. Scrie ambele sensuri în enunț

    O frază cu două părți legate prin iar sau două propoziții separate.

Formulare-model (model 2026, I.A.1)

Cuvântul „elogii” are în text sensul de „laude”, iar secvența „în fiecare zi” are sensul de „zilnic”.

Model 2026
Cuvântul / secvența
elogii / în fiecare zi
Sensul din barem
laude / zilnic
Iunie 2026
Cuvântul / secvența
bineînțeles / îmi dau seama
Sensul din barem
desigur / constat
August 2026
Cuvântul / secvența
înfricoșătoare / aduce alinare (în text: „putea aduce alinare”)
Sensul din barem
înspăimântătoare / liniști
Sesiunea specială 2026
Cuvântul / secvența
nesfârșita / în stare
Sensul din barem
nemărginita / capabil
August 2026, rezervă
Cuvântul / secvența
severă / peste tot
Sensul din barem
aspră / pretutindeni
Model 2025
Cuvântul / secvența
depășit / pe larg
Sensul din barem
învechit / detaliat
Iunie 2025
Cuvântul / secvența
prielnic / pe timpuri
Sensul din barem
favorabil / odinioară
August 2025
Cuvântul / secvența
mi-am dat seama / greșit
Sensul din barem
am înțeles / incorect
August 2024
Cuvântul / secvența
pildă / din când în când
Sensul din barem
model, exemplu / uneori
1 / 9

„Menționează …, utilizând informațiile din textul dat”

3 min o întrebare la final

  1. Identifică exact ce se cere

    Un nume (de revistă, de râu, de joc), o localitate, o durată, un obiect, un domeniu — sau „două” elemente.

  2. Ia informația din text, nu din cultura generală

    „Utilizând informațiile din textul dat” înseamnă că răspunsul trebuie să existe în fragment.

  3. Scrie un enunț care reia cerința

    Fără comentarii și fără informații în plus: fiecare cuvânt în plus e o ocazie de greșeală.

Formulări-model

August 2026, rezervă: Jocul sportiv pe care autoarea îl cunoaște din copilărie este oina.

Model 2026: Două particularități ale limbajului din textele lui Arghezi sunt violența, specifică pamfletarului, și expresivitatea metaforică.

Model 2024
Cerința (pe scurt)
publicațiile conduse de Ioan Slavici
Răspunsul din barem
Tribuna, Minerva
Iunie 2024
Cerința (pe scurt)
revista la care lucrează Andriana Fianu
Răspunsul din barem
Gazeta literară
August 2024, rezervă
Cerința (pe scurt)
râul descris de autoare
Răspunsul din barem
Bistrița
Simulare 2025
Cerința (pe scurt)
localitatea în care a funcționat universitatea în timpul războiului
Răspunsul din barem
Sibiu
Iunie 2025, rezervă
Cerința (pe scurt)
vocația descoperită de Nichifor Crainic
Răspunsul din barem
vocația de bucătar
Sesiunea specială 2026
Cerința (pe scurt)
obiectul primit de Henri Coandă de la tatăl său
Răspunsul din barem
un zmeu
August 2026
Cerința (pe scurt)
orașele din care proveneau actorii refugiați
Răspunsul din barem
București, Craiova
1 / 7

Ce înseamnă „utilizând informațiile din textul dat”?

„Precizează …, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă”

4 min o întrebare la final

  1. Numește răspunsul printr-un cuvânt-cheie

    Pentru o atitudine sau reacție, folosește un substantiv abstract ori un adjectiv: admirație, respingere, bunăvoință, bucurie, atitudine depreciativă, contemplativă, protectoare. Pentru profesie, pasiune sau domeniu: actriță, astronomia, teatrul, literatura.

  2. Alege secvența care conține dovada

    O propoziție sau o frază scurtă, copiată exact, între ghilimele. Nu parafraza: parafraza nu e „secvență din text”.

  3. Leagă-le printr-un enunț

    „… după cum reiese din secvența: «…».” / „…, așa cum arată secvența «…».”

Formulare-model (model 2026, I.A.3)

La început, atitudinea lui Arghezi față de manuscrisele sale este una depreciativă, de nepăsare, după cum reiese din secvența: „Într-o vreme, poetul își deprecia manuscrisele”.

Model 2026
Ce se precizează
atitudinea lui Arghezi față de manuscrise
Răspunsul din barem
depreciativă
Secvența din barem
„Într-o vreme, poetul își deprecia manuscrisele”
Iunie 2026
Ce se precizează
reacția familiei la primirea pachetului
Răspunsul din barem
bucurie
Secvența din barem
„A fost ca la pomul de Crăciun.”
Sesiunea specială 2026
Ce se precizează
atitudinea copilului care privește marea
Răspunsul din barem
atitudine contemplativă
Secvența din barem
„Îmi plăcea foarte mult să stau pe țărm și să privesc în depărtări nesfârșita întindere a apelor.”
Iunie 2024
Ce se precizează
cum vrea să se comporte Dimisianu în vizită
Răspunsul din barem
își propune să rămână tăcut
Secvența din barem
„Voi fi ochi și urechi, dar mut”
August 2024, rezervă
Ce se precizează
fenomenul care îi dă lui Bacovia tristețe
Răspunsul din barem
ploaia
Secvența din barem
„Când plouă e trist pe aici…”
August 2023
Ce se precizează
atitudinea Mariei Banuș față de Bubi
Răspunsul din barem
respingere
Secvența din barem
„Când mă gândesc că o să vină Bubi la București mi se face rău.”
1 / 6

Ce două lucruri cere „Precizează…, justificându-ți răspunsul”?

„Explică (un) motivul pentru care …”

4 min

  1. Găsește în text cauza

    De obicei, ea apare în preajma faptului din cerință: înainte („deoarece…”) sau imediat după.

  2. Formulează motivul într-o propoziție cauzală

    „X …, deoarece / pentru că / întrucât …” → aici iei cei 2 p pentru motiv.

  3. Nuanțează: adaugă 1–2 fraze despre context

    Cum se vede motivul în text? Ce consecință are? Ce detalii îl susțin? → aici iei cei 2 p pentru explicarea nuanțată. O explicație de o frază generală primește 1 p („încercare de explicare”).

Formulare-model (model 2026, I.A.4)

Arghezi nu mai frecventa cafeneaua Capșa, deoarece se dedicase în întregime familiei și casei de la Mărțișor. Paternitatea devenise pentru el o „rară vocație”, iar împrejmuirea, aleile, clădirile și plantațiile, făcute „cu munca și uneori cu brațele lui”, îi ocupau timpul pe care altădată îl petrecea în cafenea.

LucrareaMotivul din barem

Iunie 2026: de ce pleacă familia Pillat duminica din București
atmosfera încărcată a orașului
August 2026: de ce se refugiază Maria Filotti la Iași
declanșarea războiului
Sesiunea specială 2026: de ce vrea copilul să fie tăiat pomul
ca să nu mai provoace suferință vântului
August 2026, rezervă: de ce e surprinsă Leny Caler când îl vede pe Camil Petrescu
aspectul lui tineresc
Iunie 2025: de ce face Pârvan referire la originea numelui său
pentru a capta atenția
August 2025: de ce a lucrat doamna Marti până la o vârstă înaintată
pentru a-și asigura vechimea necesară pensionării

„Prezintă, în 30-50 de cuvinte, …”

3 min o întrebare la final

  1. Numește trăsătura sau atitudinea în prima propoziție

    Printr-un substantiv abstract: modestia, sinceritatea, empatia, hărnicia, admirația, recunoștința. Asta aduce 2 p.

  2. Adaugă dovada din text

    Un fapt sau un citat scurt din zona cerută („din finalul textului”, „din al treilea paragraf”).

  3. Interpretează dovada

    O frază care arată cum dovada reflectă trăsătura. Dovada și interpretarea aduc cei 2 p pentru prezentarea nuanțată.

  4. Numără cuvintele

    Țintă: 38–45. Sub 30 sau peste 50 pierzi 1 p.

Model 2026, I.A.5 – o trăsătură morală a lui Arghezi, din finalul textului (42 de cuvinte)

O trăsătură morală a lui Arghezi, care reiese din finalul textului, este modestia. Deși era un mare poet, nu avea „imensa siguranță de sine” a unor contemporani mai slabi, se mira când era lăudat și nu îi plăcea să fie numit „Maestre”.

Iunie 2026, I.A.5 – o trăsătură morală a lui Dinu, din al treilea paragraf (39 de cuvinte)

Din al treilea paragraf se desprinde sinceritatea lui Dinu Pillat. Acesta recunoaște deschis că nu are „nici măcar scuza de-a fi prea ocupat” pentru scrisorile sale întârziate și scurte. Se compară autoironic cu melcii, „închiși și lenți”, dar afectuoși.

Iunie 2025, I.A.5 – atmosfera din sala „Odobescu” înainte de curs (39 de cuvinte)

Înainte de începerea cursului, atmosfera din sala „Odobescu” este animată. Sala este „ticsită” de studenți și de admiratori ai profesorului, care își împărtășesc păreri și fac aprecieri, într-o rumoare firească. Agitația încetează brusc abia la apariția lui Vasile Pârvan.

Cum arată o trăsătură numită corect la I.A.5?

Un set complet rezolvat: model 2026 (Ș. Cioculescu, Amintiri)

2 min

Răspunsurile 1–5, ca pe foaia de examen
  1. Cuvântul „elogii” are în text sensul de „laude”, iar secvența „în fiecare zi” are sensul de „zilnic”.

  2. Două particularități ale limbajului din textele lui Arghezi sunt violența, specifică pamfletarului, și expresivitatea metaforică.

  3. La început, atitudinea lui Arghezi față de manuscrisele sale este una depreciativă, de nepăsare, după cum reiese din secvența: „Într-o vreme, poetul își deprecia manuscrisele”.

  4. Arghezi nu mai frecventa cafeneaua Capșa, deoarece se dedicase în întregime familiei și casei de la Mărțișor. Paternitatea devenise pentru el o „rară vocație”, iar împrejmuirea, aleile, clădirile și plantațiile, făcute „cu munca și uneori cu brațele lui”, îi ocupau timpul pe care altădată îl petrecea în cafenea.

  5. O trăsătură morală a lui Arghezi, care reiese din finalul textului, este modestia. Deși era un mare poet, nu avea „imensa siguranță de sine” a unor contemporani mai slabi, se mira când era lăudat și nu îi plăcea să fie numit „Maestre”.

Ce se cere la BAC

1 mincum apare la examen

Cerințele I.A din ultimele sesiuni (pe scurt) și cheia baremului:

  • Iunie 2026, V6 (scrisoarea lui Dinu Pillat): 1. bineînțeles / îmi dau seama → desigur / constat; 2. domeniul studiului → literar / critica literară; 3. reacția familiei → bucurie + „A fost ca la pomul de Crăciun.”; 4. de ce pleacă duminica din oraș → atmosfera încărcată a orașului; 5. trăsătură morală a lui Dinu (paragraful 3) → sinceritate, sensibilitate.
  • August 2026, V4 (Maria Filotti, Am ales teatrul): 2. București, Craiova; 3. actriță + „Din fericire, am început să joc”; 4. declanșarea războiului; 5. tăria de caracter, empatia, simțul datoriei.
  • Sesiunea specială 2026, V3 (Amintiri despre anii de școală, Henri Coandă): 2. un zmeu; 3. atitudine contemplativă; 4. ca să nu mai provoace suferință vântului; 5. curiozitatea, sensibilitatea.

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

  • Răspunsuri fără predicat („Laude, zilnic.”) → −1 p la fiecare cerință.
  • La 3, precizare fără citat sau citat fără precizare → −2 p.
  • La 4, doar motivul, fără explicație → −1 p.
  • La 5, sub 30 sau peste 50 de cuvinte → −1 p; trăsătura fizică în locul celei morale → până la −4 p.
  • Ignorarea limitei din cerință („din finalul textului”).
  • Informații din cultura generală în locul celor din text.

Exersează pe itemi oficiali

0/200
2026 · Model · I.A.1

Indică sensul din text al cuvântului elogii și al secvenței în fiecare zi. Text: Șerban Cioculescu, Amintiri Început: „Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale. În vara aceluiași an l-am cunoscut, […]”

2026 · Model · I.A.2

Menționează două particularități ale limbajului din textele scrise de Arghezi, utilizând informațiile din textul dat. Text: Șerban Cioculescu, Amintiri Început: „Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale. În vara aceluiași an l-am cunoscut, […]”

2026 · Model · I.A.3

Precizează atitudinea lui Arghezi față de manuscrisele sale, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. Text: Șerban Cioculescu, Amintiri Început: „Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale. În vara aceluiași an l-am cunoscut, […]”

2026 · Model · I.A.4

Explică motivul pentru care Arghezi nu mai frecventa cafeneaua Capșa. Text: Șerban Cioculescu, Amintiri Început: „Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale. În vara aceluiași an l-am cunoscut, […]”

2026 · Model · I.A.5

Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Arghezi, așa cum reiese din finalul textului dat. Text: Șerban Cioculescu, Amintiri Început: „Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale. În vara aceluiași an l-am cunoscut, […]”

2026 · Simulare · I.A.1

Indică sensul din text al cuvântului fanteziei și al secvenței tot timpul. Text: Mircea Micu, Manuscrisul furat, în volumul Întâmplări cu scriitori Început: „Pe vremea când Marin Preda lucra la romanul Delirul, eram la Mogoșoaia împreună cu (Alexandru) Andrițoiu și regretatul Nicolae Ștefănescu, care scriau în colaborare un scenariu de film. […] Seara, invariabil la ora 21 fix, […]”

2026 · Simulare · I.A.2

Menționează anotimpul în care se petrece întâmplarea relatată de Mircea Micu, utilizând informațiile din textul dat. Text: Mircea Micu, Manuscrisul furat, în volumul Întâmplări cu scriitori Început: „Pe vremea când Marin Preda lucra la romanul Delirul, eram la Mogoșoaia împreună cu (Alexandru) Andrițoiu și regretatul Nicolae Ștefănescu, care scriau în colaborare un scenariu de film. […] Seara, invariabil la ora 21 fix, […]”

2026 · Simulare · I.A.3

Precizează locul în care este ascunsă geanta lui Marin Preda, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. Text: Mircea Micu, Manuscrisul furat, în volumul Întâmplări cu scriitori Început: „Pe vremea când Marin Preda lucra la romanul Delirul, eram la Mogoșoaia împreună cu (Alexandru) Andrițoiu și regretatul Nicolae Ștefănescu, care scriau în colaborare un scenariu de film. […] Seara, invariabil la ora 21 fix, […]”

Termeni-cheie

Sensul din text (I.A.1)
Sensul pe care cuvântul sau secvența îl are în contextul dat; se indică printr-un sinonim contextual, de regulă în aceeași formă gramaticală.
Sinonim contextual
Cuvânt care poate înlocui termenul dat în propoziția din text fără să schimbe sensul (elogii → laude; în fiecare zi → zilnic).
Informație din text (I.A.2)
Un element factual luat strict din fragment (nume, loc, obiect, durată); 4 p pentru unul, 2 p + 2 p pentru două.
Secvență semnificativă (I.A.3)
Citat exact din text, între ghilimele, care dovedește răspunsul; 2 p separat de precizare.
Explicare nuanțată (I.A.4)
Motivul + legătura lui cu situația din text (cauze, consecințe, detalii); 2 p; o explicație sumară primește 1 p.
Prezentare adecvată și nuanțată (I.A.5)
Trăsătura/atitudinea numită este dezvoltată cu fapte sau citate din text; 2 p; încercarea de prezentare primește 1 p.
Trăsătură morală
Însușire de caracter (modestie, sinceritate, empatie, hărnicie, altruism, tărie de caracter), nu una fizică sau o stare trecătoare.
Atitudine
Felul în care cineva se raportează la o persoană sau la un lucru: admirație, respingere, bunăvoință, recunoștință, atitudine depreciativă, protectoare etc.
Limita din cerință
Precizarea zonei din text („din finalul textului”, „din al treilea paragraf”) din care trebuie extras răspunsul.

Notițele mele

Salvat local

Surse