Ortografie, punctuație și exprimare: normele care costă puncte
Normele care apar cel mai des în corectarea lucrărilor de BAC: cratima (s-a/sa, ne-a/nea, i-a/ia, într-un), cuvintele scrise legat sau separat (niciun, odată/o dată), i/ii/iii, sunt, majusculele, virgula (subiect–predicat, vocativ, apoziție, circumstanțiala antepusă, dar/însă/iar), ghilimelele și greșelile de exprimare punctate la I.B (cacofonie, a cărui/a cărei, aceiași/aceleași, decât).
- 30 min
- La BAC: I.A · I.B · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
- De revizuit

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Normele de ortografie și punctuație intră în toate subiectele; la I.B și la II pragul e 0–1 greșeli, deci recitirea cu ochi de corector e obligatorie.
- 02
Cratima: s-a, s-au, ne-a, i-a, l-a, m-ai, n-ai, într-un, dintr-o, într-adevăr, de-a lungul. Testul: schimbi forma (s-a → s-au; sa → ta).
Truc: Dacă merge cu „-au”, are cratimă; dacă merge cu „ta”, e posesiv.
- 03
Se scriu legat: niciun, nicio, odată (cândva), deodată, bineînțeles, bunăoară, totodată, deloc. O dată = o singură dată.
- 04
i/ii/iii: copii / copiii, membri / membrii. Testul: dacă poți spune „membrii aceștia”, forma e articulată → -ii.
- 05
Virgula: NU între subiect și predicat, NU înainte de „că” completiv; DA la vocativ, apoziție, incidente, după circumstanțiala antepusă, înainte de dar, însă, ci, iar.
- 06
a cărui / a cărei: articolul se acordă cu lucrul posedat, pronumele cu posesorul → „autoarea a cărei carte”.
Truc: Articolul privește înainte (spre carte), pronumele privește înapoi (spre autoare).
- 07
Titlurile: doar primul cuvânt cu majusculă, între ghilimele românești „…”; curentele și lunile cu literă mică.
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
- La I.B, 2 greșeli de ortografie și punctuație adunate = 0 p. La II, 2 greșeli de ortografie (sau 2 de punctuație) = 0 p. La eseu, de la a doua greșeală pierzi puncte. Recitirea cu ochi de corector e obligatorie.
- Cratima: s-a, s-au, ne-a, i-a, i-au, l-a, m-ai, n-ai, într-un, într-o, dintr-un, printr-o, într-adevăr, de-a lungul. Testul: înlocuiește cu o altă formă (s-a → s-au; sa → ta).
- Legat: niciun, nicio, niciunul, odată (cândva), deodată (brusc), bineînțeles, bunăoară, totodată, deloc (adverb).
- i/ii/iii: copii/copiii, fii/fiii, membri/membrii, miniștri/miniștrii.
- Virgula: NU între subiect și predicat, NU înainte de că completiv. DA la vocativ, apoziție, incidente, după circumstanțiala pusă înainte, înainte de dar, însă, ci, iar, după conectorii de început („În primul rând,”).
- Exprimare: a cărui/a cărei, aceiași/aceleași, decât restrictiv doar cu negație, fără cacofonii, fără pleonasme.
Cratima: perechile care se confundă
| Cu cratimă | Ce este | Fără cratimă | Ce este | Testul rapid |
|---|---|---|---|---|
| s-a dus | pronume reflexiv + auxiliar | casa sa | adjectiv posesiv | s-a → s-au; sa → ta, mea |
| s-au dus | pronume + auxiliar (plural) | sau | conjuncție („ori”) | sau → ori |
| ne-a spus | pronume + auxiliar | nea | zăpadă (poetic); „nea Ion” | ne-a → ne-au |
| ne-am văzut | pronume + auxiliar | neam | familie, popor | neam → familie |
| i-a spus | pronume (lui/ei) + auxiliar | el ia | verbul a lua | i-a → i-au; ia → a luat |
| i-au dat | pronume + auxiliar (plural) | eu iau | verbul a lua | iau → am luat |
| l-a văzut | pronume + auxiliar | la școală | prepoziție | l-a → l-au |
| m-ai sunat | pronume + auxiliar | mai vino | adverb | m-ai → m-ați |
| n-ai venit | negație (nu) + auxiliar | — | — | n-ai → nu ai |
| s-ar putea | pronume + auxiliar | el sare / sar gardul | verbul a sări | s-ar → s-ar fi |
| v-a chemat | pronume + auxiliar | va veni | auxiliar de viitor | v-a → v-au |
| c-a venit | că + auxiliar (vorbire) | ca mine | adverb de comparație | în scris îngrijit, preferă că a |
| de-a lungul | locuțiune | să dea | verbul a da | — |
Testul rapid: s-a sau sa?
Alte scrieri cu cratimă, frecvente în lucrări
- Prepoziții compuse cu articol nehotărât: într-un, într-o, dintr-un, dintr-o, printr-un, printr-o; locuțiuni: într-adevăr, de-a lungul, de-a dreptul, de-a binelea, de-abia.
- Verb + pronume neaccentuat: dându-i, spunându-mi, văzându-l, adu-mi, spune-mi, du-te, uită-te.
- Pronume neaccentuate legate de verb sau de alt pronume: mi-a, ți-a, și-a, mi-l, i-l, ni-l, v-o; mi-e frică, ți-e dor.
- Negația redusă: n-am, n-a, nu-l, nu-i.
- Substantive compuse: după-amiază, prim-ministru, redactor-șef, bună-cuviință.
Unde NU se pune cratimă: dintre, despre, printre, deasupra, înainte, totodată, bineînțeles, niciodată, întotdeauna.
Legat sau separat
| Scriere | Sens / funcție | Exemplu |
|---|---|---|
| niciun, nicio, niciunul, niciuna | adjective/pronume negative (DOOM2) | „Nu avea nicio îndoială.” |
| odată | cândva; în sfârșit; imediat | „A fost odată…”, „Vino odată!” |
| o dată | o singură dată (numeral) | „L-am vizitat o dată.” |
| deodată | brusc; în același timp | „Deodată, orice șoaptă încetă.” |
| altădată | în trecut | „Altădată citea mult.” |
| altă dată | în altă împrejurare | „Vorbim altă dată.” |
| deloc (adverb) | nicidecum | „Nu e deloc greu.” |
| de loc | locul de origine | „Este de loc din Iași.” |
| decât | „în afară de”; comparativ | „Nu citește decât poezie.” / „mai mare decât” |
| de cât | prepoziție + pronume | „De cât timp ai nevoie?” |
| bineînțeles, bunăoară, totodată, câteodată, deseori, dintotdeauna | adverbe | — |
| ori de câte ori, de asemenea, de aceea, în fine | locuțiuni, separat | — |
Ortografia cuvintelor
i / ii / iii
| Nearticulat | Articulat hotărât | Regula |
|---|---|---|
| (doi) copii | copiii (au venit) | substantive cu pluralul nearticulat în -ii: copil – copii – copiii; fiu – fii – fiii |
| (doi) membri | membrii (comisiei) | substantive în -ru precedat de consoană: membru, ministru, astru, codru |
| (mulți) elevi | elevii | regula generală: articolul hotărât adaugă un -i |
| (tu) știi, vii, scrii | — | verbe la persoana a II-a singular |
| să fii; fii atent! | — | verbul a fi (conjunctiv, imperativ) ≠ fiii (substantiv articulat) |
Testul articolului: pune un determinant înainte („acești membri”) sau unul după („membrii comisiei”). Dacă poți spune „membrii aceștia”, forma e articulată → -ii.
â / î, sunt
- â în interiorul cuvântului: România, cânta, mâine; î la început și la final: început, a urî; î după prefix: neînțeles, reînnoit, neîncredere; în compuse: bineînțeles.
- sunt, suntem, sunteți (DOOM2), nu sînt.
Majuscule
- Titluri de opere: doar primul cuvânt (și numele proprii) cu majusculă: „Moara cu noroc”, „Jocul de-a vacanța”, „Ion Creangă. Viața și opera”. În lucrare, titlul se pune între ghilimele.
- Numele zilelor și lunilor: cu literă mică (duminică, octombrie).
- Instituții: fiecare cuvânt cu majusculă, mai puțin cuvintele de legătură (Universitatea „Regele Ferdinand”, Institutul de Istoria Artelor).
- Curente literare și perioade: cu literă mică (romantismul, simbolismul, perioada interbelică).
Numeralul și pronumele relativ
- al doilea, a doua, al treilea, a treia, primul; doisprezece (masculin), douăsprezece (feminin).
- Genitivul pronumelui relativ: articolul (al, a, ai, ale) se acordă cu obiectul posedat, iar pronumele (cărui, cărei, căror) cu posesorul:
- „scriitorul a cărui operă” (operă = feminin → a; scriitor = masculin singular → cărui);
- „scriitoarea al cărei roman” (roman → al; scriitoare → cărei);
- „scriitorii ale căror opere” (opere → ale; scriitori → căror).
„copii” sau „copiii au venit”?
Punctuația: virgula
- Nu pune virgulă între subiect și predicat
✗ „Profesorul Vasile Pârvan, era un excelent orator.” ✓ „Profesorul Vasile Pârvan era un excelent orator.” Excepție: o construcție intercalată, încadrată între două virgule: „Pârvan, profesorul de arheologie, era un excelent orator.”
- Nu pune virgulă între predicat și complement și nici înainte de „că” completiv
✗ „Consider, că lectura este importantă.” ✓ „Consider că lectura este importantă.”
- Pune virgulă la vocativ
„Dragă Pia, …”; „Știi, mamă, că am reușit?”
- Încadrează apoziția explicativă și incidentele
„Arghezi, marele poet, nu mai frecventa cafeneaua.” „Arghezi, se pare, a ascultat sugestia.”
- Pune virgulă după circumstanțiala antepusă și după conectorii de început
„Când a intrat profesorul, sala a tăcut.” „În primul rând, …”, „Prin urmare, …”, „De exemplu, …”, „În concluzie, …”.
- Pune virgulă înainte de conjuncțiile adversative
„Era mic de statură, dar impunea respect.” „Nu a vorbit, ci a ascultat.” „Eu citesc, iar el scrie.” Însă poate sta și în interiorul propoziției, între virgule: „Textul, însă, sugerează altceva.”
| Situația | Virgulă? | Exemplu |
|---|---|---|
| enumerare cu și final | nu, înainte de și | „pictura, muzica și literatura” |
| și repetat sau cu valoare adversativă | da | „și citește, și scrie”; „L-a invitat, și totuși n-a venit.” |
| circumstanțiala pusă după regentă | de regulă, nu | „Sala a tăcut când a intrat profesorul.” |
| atributivă explicativă | da | „Arghezi, care scria tablete, …” |
| atributivă determinativă | nu | „Omul care scria tablete era Arghezi.” |
| etc. | nu se pune virgulă înainte | „laude etc.” (așa scrie și baremul) |
| deoarece / pentru că după regentă | facultativ; de regulă, nu | „A plecat deoarece era obosit.” |
Ghilimelele și semnele citării
- Folosește ghilimelele românești „…” pentru citate și titluri.
- Citatul inclus în frază păstrează cuvintele exact; omisiunile se marchează cu […].
- Înainte de un citat anunțat: două puncte („secvența: „…””).
- Nu pune ghilimele în ghilimele de același tip; în interior folosește « » („Cuvântul «elogii» are sensul de «laude».”).
Se pune virgulă înainte de „că” în „Consider că…”?
Exprimarea: greșelile punctate la „normele limbii literare”
| Greșeala | ✗ | ✓ |
|---|---|---|
| Cacofonie | „Consider că ce spune autorul…” | „Consider că ideile autorului…” / „ca și când” (numai pentru a evita cacofonia) |
| decât fără negație, cu sens de „doar” | „Am decât un argument.” | „Nu am decât un argument.” / „Am doar un argument.” |
| aceiași / aceleași / aceeași | „aceiași emoții” | „aceleași emoții”, „aceiași oameni”, „aceeași idee” |
| a cărui / a cărei | „autoarea a cărui carte” | „autoarea a cărei carte” |
| Dezacord subiect–predicat | „Amintirile autorului arată că… și ne face să…” | „… ne fac să…” |
| Genitiv/dativ | „opera lui Maria Banuș” | „opera Mariei Banuș” |
| datorită pentru cauze negative | „datorită războiului s-a refugiat” | „din cauza războiului…” |
| Pleonasm | „a revenit înapoi”, „prima premieră” | „a revenit”, „premiera” |
| Repetiție supărătoare | „Textul… textul… textul…” | „fragmentul”, „memorialistul”, „volumul” |
| Anacolut | „Arghezi, care cine îl cunoștea rămânea uimit” | „Cine îl cunoștea pe Arghezi rămânea uimit.” |
„autoarea a cărui carte” sau „a cărei carte”?
Ce se cere la BAC
Nu există un item separat de ortografie, dar normele intră în toate subiectele:
- I.A (5 × 1 p): „corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație”.
- I.B (2 p): „normele limbii literare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice)” + „normele de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli)”.
- II (2 p): ortografia și punctuația, câte 0–1 greșeli.
- III (6 p): limba literară 2 p, ortografia 2 p, punctuația 2 p.
În total, cel puțin 15 p depind direct de normele din această lecție.
Greșeli care costă puncte
- Lipsa diacriticelor (sa în loc de s-a, fata în loc de fața).
- Virgula între subiect și predicat, mai ales după un subiect lung.
- Copii/copiii, membri/membrii confundate.
- „Nici o”, „nici un” scrise separat în loc de nicio, niciun.
- Titluri de opere fără ghilimele sau cu fiecare cuvânt scris cu majusculă.
- Fraze foarte lungi, în care punctuația scapă de sub control: scrie fraze de 15–25 de cuvinte.
Termeni-cheie
- Cratima
- Semn ortografic care leagă cuvinte rostite împreună (s-a, într-un, dându-i) sau marchează căderea unui sunet (n-am, c-a).
- s-a / sa
- s-a = pronume reflexiv + auxiliar („s-a dus”); sa = adjectiv posesiv („casa sa”).
- i-a / ia
- i-a = pronume (lui/ei) + auxiliar („i-a spus”); ia = verbul a lua („el ia cartea”).
- niciun / nicio
- Adjective și pronume negative, scrise legat (DOOM2): „niciun elev”, „nicio carte”, „niciunul”.
- odată / o dată
- odată = cândva, în sfârșit, imediat („a fost odată”); o dată = o singură dată („l-am văzut o dată”).
- copii / copiii
- copii = plural nearticulat („doi copii”); copiii = plural articulat hotărât („copiii au venit”).
- membri / membrii
- La substantivele în -ru: plural nearticulat cu -i („doi membri”), articulat cu -ii („membrii comisiei”).
- Virgula între subiect și predicat
- Greșeală: subiectul nu se desparte prin virgulă de predicat, decât dacă între ele apare o construcție intercalată (apoziție, incidentă).
- Circumstanțiala antepusă
- Subordonata circumstanțială așezată înaintea regentei se desparte de obicei prin virgulă („Când a intrat profesorul, sala a tăcut.”).
- Cacofonia
- Alăturare de silabe care produce o asociere neplăcută („că ce”, „ca când”); se evită prin reformulare.
- a cărui / a cărei
- Articolul se acordă cu obiectul posedat, iar pronumele cu posesorul: „elevul a cărui carte”, „eleva a cărei carte”.
- aceiași / aceleași
- aceiași = masculin plural („aceiași elevi”); aceleași = feminin și neutru plural („aceleași cărți”); aceeași = feminin singular.
Notițele mele
Salvat localSurse
- Academia Română, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2), 2005
- Programa de examen LLR, profil real (Anexa 2 la OMEN 4923/2013) – nota privind obligativitatea DOOM2
- Bareme E.a) 2023–2026 – criteriile de ortografie, punctuație și norme ale limbii literare