Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Istoricii romanității: de la umaniști la Pârvan și Iorga

Cine a afirmat originea latină a românilor: umaniști, cronicari, Școala Ardeleană, istoricii moderni. Fiecare autor cu opera și ideea lui.

  • 20 min
  • La BAC: I · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
  • Verificat pe bareme
Ilustrație: Istoricii romanității: de la umaniști la Pârvan și Iorga
Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

  1. 01

    Grigore Ureche (Letopisețul Țării Moldovei): „de la Râm ne tragem”. Miron Costin: De neamul moldovenilor.

  2. 02

    Dimitrie Cantemir (Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor) și stolnicul Constantin Cantacuzino (Istoria Țării Rumânești) susțin originea romană, continuitatea și unitatea românilor.

  3. 03

    Școala Ardeleană: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior — originea latină ca temei al drepturilor politice.

  4. 04

    Secolul XIX: B. P. Hasdeu, A. D. Xenopol (Teoria lui Roesler, 1884), D. Onciul apără continuitatea.

  5. 05

    Secolul XX: Nicolae Iorga, Vasile Pârvan (Getica), Constantin Daicoviciu, Gh. I. Brătianu: arheologie și critică istorică.

  6. 06

    La BAC: leagă autorul de ideea și de contextul în care o susține (umanist, cronicar, iluminist, istoric modern).

1 din 6

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termenidee-cheie

  • Umaniștii (sec. XV–XVI) consemnează că românii se socotesc urmași ai romanilor și vorbesc o limbă înrudită cu latina.
  • Cronicarii (sec. XVII–XVIII): Ureche, Costin, Cantemir, stolnicul Cantacuzino.
  • Școala Ardeleană (sec. XVIII–XIX): Micu, Șincai, Maior, Budai-Deleanu.
  • Sec. XIX–XX: Hasdeu, Xenopol, Onciul, Iorga, Pârvan, Daicoviciu, Brătianu.
  • Ideea comună: originea latină și continuitatea în spațiul carpato-dunărean.

Umaniștii și cronicarii

8 min o întrebare la final

Umaniști italieni și străini (sec. XV–XVI): Poggio Bracciolini (printre primii care afirmă originea romană), Flavio Biondo, Enea Silvio Piccolomini (papa Pius al II-lea), Antonio Bonfini; Nicolaus Olahus, umanist transilvănean de origine română (Hungaria, 1536), afirmă unitatea de neam, limbă și religie a românilor; Anton Verancsics (De situ Transilvaniae, Moldaviae et Transalpinae, 1549) notează că românii se numesc pe ei înșiși „români”.

Cronicarii (sec. al XVII-lea marchează apariția primelor cronici în limba română):

Grigore Ureche
Operă
Letopisețul Țării Moldovei
Idee
origine romană, „de la Râm ne tragem”
Miron Costin
Operă
De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor (aprox. 1687)
Idee
origine romană, numele de „rumân”/romanus
Dimitrie Cantemir
Operă
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor (1719–1722)
Idee
originea romană, continuitatea și unitatea românilor
Constantin Cantacuzino
Operă
Istoria Țării Rumânești (paternitate atribuită de majoritatea specialiștilor)
Idee
continuitatea dacilor sub romani, unitatea și continuitatea românilor
1 / 4
Desen în caiet: cărți vechi legate în piele, o carte mare deschisă pe un pupitru de lemn, o clepsidră, un sfeșnic și o pană în călimară

Secolul al XVII-lea aduce primele cronici în limba română. Grigore Ureche, în Letopisețul Țării Moldovei, afirmă originea romană: „de la Râm ne tragem”.

Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.

Cine a scris „De neamul moldovenilor”?

Școala Ardeleană

2 min o întrebare la final

Samuil Micu (Istoria și lucrurile și întâmplările românilor), Gheorghe Șincai (Hronica românilor și a mai multor neamuri, 1808), Petru Maior (Istoria pentru începutul românilor în Dachia, Buda, 1812), Ion Budai-Deleanu. Ei transformă romanitatea într-o armă în lupta pentru emanciparea națională a românilor din Transilvania și combat teoria imigraționistă a lui Sulzer.

Numește trei reprezentanți ai Școlii Ardelene.

Istoricii moderni

3 min o întrebare la final

  • B. P. Hasdeu: printre primii care aduc argumente științifice pentru latinitate și continuitate.
  • Alexandru D. Xenopol: Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană (1884), Istoria românilor din Dacia Traiană.
  • Dimitrie Onciul: răspuns critic la Roesler (1885).
  • Nicolae Iorga: Istoria românilor.
  • Vasile Pârvan: Getica, Începuturile vieții romane la gurile Dunării; prima hartă arheologică a României.
  • Constantin Daicoviciu: arheologie dacică și romană.
  • Gheorghe I. Brătianu: O enigmă și un miracol istoric: poporul român.

Ce susține Alexandru D. Xenopol?

Ce se cere la BAC

4 mincum apare la examen

  • I.1 / I.3: „Numiți un istoric precizat în sursa A”, „menționați … precizat atât în sursa A, cât și în sursa B” (formatul cerințelor din subiectele oficiale, ex. Model 2020, I.1 și I.3).
  • II.3 / II.5: o informație din fragmentul unui istoric; punct de vedere despre romanitate, susținut cu două informații din sursă.
  • Eseu: reper despre „contribuția istoricilor la afirmarea romanității”.
  • În subiectele oficiale verificate (2020: model, iunie, sesiunea specială, august; august 2021; iunie 2025, var. 1; Model 2026) nu apare un item pe această temă.

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

  • Autor – operă inversate.
  • Atribuirea „de la Râm ne tragem” altui cronicar decât Ureche.
  • Anacronismul: Școala Ardeleană nu este din secolul al XVII-lea, Xenopol nu este cronicar.
  • Răspuns fără ideea istoricului, doar cu numele lui.

Exersează pe itemi oficiali

0/2
2024 · Simulare · II.6

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în perioada 1310-1380 au avut loc evenimente care au contribuit la obținerea sau la consolidarea independenței Țării Românești. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Domnitorii Moldovei au urmărit aceleași obiective ca omologii lor valahi. Strădaniile lor pentru obținerea independenței au culminat cu semnarea, în […]”

2021 · Iunie · v02 · III

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în Evul Mediu și la începuturile modernității, având în vedere: - menționarea a două acțiuni prin care românii participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea; - menționarea a două consecințe ale acțiunilor desfășurate de români în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea; - precizarea unei instituții politice centrale din spațiul românesc extracarpatic și prezentarea unui fapt istoric la care participă românii în secolele al XVI-lea – al XVII-lea, în cadrul relațiilor internaționale; - formularea unui punct de vedere referitor la o instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic în secolul al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Termeni-cheie

Cronicar
Autor de letopiseț în Țările Române (sec. XVII–XVIII); cronicarii au afirmat originea latină a românilor (Ureche, Costin, Cantemir, stolnicul Cantacuzino).
„De la Râm ne tragem”
Ideea originii romane a românilor, exprimată de Grigore Ureche în Letopisețul Țării Moldovei.
Miron Costin
Cronicar moldovean (1633–1691), autorul lucrării De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor.
Dimitrie Cantemir
Domn și cărturar (1673–1723); în Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor susține originea romană, continuitatea și unitatea românilor.
Constantin Cantacuzino (stolnicul)
Cărturar muntean (1639–1716), căruia i se atribuie Istoria Țării Rumânești; subliniază continuitatea și unitatea românilor.
Școala Ardeleană
Curent iluminist transilvănean; Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu au susținut originea latină și continuitatea.
A. D. Xenopol
Istoric (1847–1920), autor al lucrărilor Teoria lui Roesler (1884) și Istoria românilor din Dacia Traiană; a combătut teoria imigraționistă.
Vasile Pârvan
Istoric și arheolog (1882–1927), autorul lucrării Getica; a întocmit prima hartă arheologică a României.

Notițele mele

Salvat local

Surse