Formarea poporului român: teoria continuității și teoria imigraționistă

Cele două teorii despre originea românilor, argumentele fiecăreia, istoricii care le-au formulat și motivele politice ale disputei.

22 min
La BAC: I.3 · Subiectul al II-lea (II.5) · Subiectul al III-lea
Verificat pe bareme

Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

01
Teoria continuității: românii se formează prin sinteza daco-romană, în principal la nord de Dunăre; populația rămâne după 271.
02
Teoria imigraționistă: românii se formează la sud de Dunăre și vin la nord abia prin secolul al XIII-lea; autori: Sulzer (1781–1782), Eder, Engel, apoi Roesler (1871).
03
Argumente pentru continuitate: limba (strat latin + substrat dacic), terminologia creștină latină, arheologia, toponimele/hidronimele, izvoarele bizantine, maghiare și rusești.
04
Imigraționiștii invocă tăcerea izvoarelor (mileniul migrațiilor), exterminarea dacilor și o Dacie „pustie” după retragere.
05
Disputa are motiv politic: lupta românilor din Transilvania pentru drepturi; Supplex Libellus Valachorum (1791) invocă originea romană.
06
La BAC: identifici autorul, teza și argumentul din sursă; nu alegi o teorie, ci explici.

1 din 6

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

Continuitatea: poporul român se formează prin sinteza daco-romană, în principal la nord de Dunăre; populația rămâne în Dacia după 271.
Imigraționismul: românii se formează la sud de Dunăre și trec la nord abia prin sec. al XIII-lea.
Argumentele continuității: limbă, creștinism în latină, arheologie, toponime, izvoare.
Disputa are motiv politic: drepturile românilor din Transilvania.
La BAC: identifici teza, autorul, argumentul din sursă.

Teoria continuității

6 min o întrebare la final

Teza: românii s-au format din amestecul dintre geto-daci și coloniștii romani. Etnogeneza s-a desfășurat în principal la nord de Dunăre, dar și la sud de fluviu, și s-a încheiat spre sfârșitul secolului al VIII-lea. Populația romanizată a rămas pe loc după retragerea aureliană.

Argumente:

Limba: limbă neolatină, cu substrat daco-moesic (mai puțin de 200 de cuvinte, ex.: vatră, copil, moș, brad, barză, brânză, mal, mazăre), strat latin (cea mai mare parte a cuvintelor) și adstrat slav;
Terminologia creștină latină: Dumnezeu, biserică, cruce, înger;
Arheologie: donariul de la Biertan (sec. IV), cimitirul de la Bratei (sec. IV–V), așezările din sec. VII–XI (Brateiu, Poian, Alba Iulia);
Toponime și hidronime păstrate din antichitate: Carpați, Dunăre, Mureș, Olt;
Izvoare: Eutropius (coloniștii aduși „din toată lumea romană”); Strategikon (sec. VII), Constantin Porfirogenetul (sec. X), Kekaumenos, Ioan Kynnamos; Gesta Hungarorum (Anonymus) și Cronica lui Nestor (volohii).

Susținători: cronicarii (Ureche, Costin, Cantemir), Școala Ardeleană, B. P. Hasdeu, A. D. Xenopol, D. Onciul, apoi N. Iorga, V. Pârvan, C. Daicoviciu, Gh. I. Brătianu.

Desen în caiet: un drum roman pavat, cu o bornă de piatră, trece pe lângă un sat cu case de lemn; păstori cu oi, un plugar cu boi și ruinele unui castru pe deal — Teoria continuității: românii s-au format din amestecul geto-dacilor cu coloniștii romani, în principal la nord de Dunăre. Argumente: limba, creștinismul în latină, arheologia, toponimele, izvoarele.
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.

Ce arată terminologia creștină latină?

Teoria imigraționistă

5 min 2 întrebări la final

Teza: poporul român s-a format la sud de Dunăre (în Peninsula Balcanică) și a trecut la nord abia prin secolul al XIII-lea.

Autori: Franz Joseph Sulzer (Geschichte des transalpinischen Daciens, „Istoria Daciei transalpine”, 1781–1782), la care au aderat I. C. Eder și I. Ch. Engel; după 1867, Robert Roesler (Dacien und Romänen, 1868; Studii românești, 1871), de unde numele de teorie roesleriană.

Argumente invocate: tăcerea izvoarelor (lipsa știrilor despre români în mileniul migrațiilor); exterminarea dacilor în războaiele cu romanii; romanizarea imposibilă în cei 165 de ani de stăpânire; Dacia rămasă „pustie” după retragerea aureliană; influențe balcanice în limbă (preluate de la bulgari și albanezi).

Contextul: teoria a fost lansată în Imperiul Habsburgic, când românii din Transilvania cereau drepturi politice; scopul era anularea argumentelor lor istorice și justificarea privilegiilor maghiarilor, sașilor și secuilor (românii aveau statutul de „tolerați”). Roesler o reia după dualismul austro-ungar (1867).

Care sunt cele două teorii privind formarea poporului român?

Numește doi autori ai teoriei imigraționiste.

Răspunsul românesc

3 min

Ce se cere la BAC

3 mincum apare la examen

I.3 (două surse): menționezi ce au în comun două texte (autor, spațiu istoric, teorie) — formatul cerinței din subiectele oficiale (ex. Model 2020, I.3), aplicat aici la perspectivele multiple.
II.5 (punct de vedere + două informații din sursă): ex. „Sursa susține continuitatea populației romanizate” + două fragmente care o confirmă.
Eseu: un reper despre „argumente ale continuității” (limbă, creștinism latin) sau despre istoricii care au susținut originea latină.
În subiectele oficiale verificate (2020: model, iunie, sesiunea specială, august; august 2021; iunie 2025, var. 1; Model 2026) nu apare un item pe această temă.

Greșeli care costă puncte

2 mincapcanele de evitat

Inversarea: continuitatea = în principal nord (și sud) de Dunăre, imigraționismul = doar sud.
Autori greșiți (Sulzer și Roesler sunt străini, Xenopol român).
Argument fără exemplu (doar „limba” fără strat latin / substrat dacic).
Tratarea teoriilor ca „adevărat / fals” în loc de descriere cu argumente.

Exersează pe itemi oficiali

0/1

2024 · Simulare · II.2

Precizați secolul la care se referă sursa dată. Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Domnitorii Moldovei au urmărit aceleași obiective ca omologii lor valahi. Strădaniile lor pentru obținerea independenței au culminat cu semnarea, în […]”

Termeni-cheie

Etnogeneza: Procesul de formare a unui popor; la români, sinteza dintre geto-daci și romani, încheiată spre sfârșitul secolului al VIII-lea.
Teoria continuității: Susține că românii s-au format, în principal la nord de Dunăre (dar și la sud), din populația daco-romană rămasă în fosta Dacie după retragerea aureliană (271).
Teoria imigraționistă: Susține că românii s-au format la sud de Dunăre și au venit la nord abia prin secolul al XIII-lea; formulată de Fr. J. Sulzer, dezvoltată de R. Roesler (teoria roesleriană).
Școala Ardeleană: Curent cultural iluminist din Transilvania, care susținea latinitatea și continuitatea românilor; S. Micu, Gh. Șincai, P. Maior, I. Budai-Deleanu.
Substrat dacic: Cuvintele traco-dace (mai puțin de 200) păstrate în limba română, alături de stratul latin (cea mai mare parte) și adstratul slav.
Terminologia creștină latină: Cuvinte de bază ale creștinismului românesc moștenite din latină (Dumnezeu, biserică, cruce, înger), dovadă a creștinării în limba latină.
Perspective multiple: Istoricii pot interpreta diferit aceeași sursă; la BAC se cere identificarea lor în surse (competența 3.2).
Tăcerea izvoarelor: Argument imigraționist: lipsa izvoarelor scrise despre români în mileniul migrațiilor ar dovedi absența lor la nord de Dunăre.

Notițele mele

Salvat local