Eseul de la Subiectul III: structură, repere, conectori

Cum citești cele patru repere, cum îți faci planul, cum structurezi eseul de aproximativ două pagini și cum aduni cele 6 puncte de ordonare și exprimare.

24 min
La BAC: Subiectul al III-lea
Verificat pe bareme

Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

01
Eseul are 24 p informație (patru repere) + 6 p ordonare: limbaj (2), structură (1), cronologie (2), limită de spațiu (1).
02
Parcurge reperele în ordinea din cerință și ordonează cronologic: dacă ordinea cerinței nu e cronologică, urmează cerința sau justifică ordinea logică.
03
La reperul cu punct de vedere: o judecată într-un enunț (1 p) + un argument cu fapt, 2 informații și conectori (4 p).
04
La un fapt prezentat: 2 informații + relația cauză–efect (3 p); cu o singură informație primești 1 p.
05
Scrie la început un plan în ciornă: pentru fiecare reper alegi faptul pe care îl știi cel mai bine și îi notezi data și două informații.
06
Introducere cu tema și intervalul, concluzie cu ideea de sinteză. Nu repeta tot eseul.

1 din 6

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

Eseul ocupă aproximativ două pagini și are 4 repere (cerințele din subiect).
Punctaj: 24 p informația istorică + 6 p ordonare și exprimare.
Structură: introducere – cuprins – concluzie; faptele în ordine cronologică / logică.
Reperul cu punct de vedere: 1 p judecata + 4 p argumentul.
Începe cu plan în ciornă, scrie cu date și nume, termină cu concluzie.

Cele patru repere (modelele oficiale)

6 min o întrebare la final

Model BAC 2026: eseu despre spațiul românesc în secolele XIV–XV:

un conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în sec. XIV + două aspecte (2 p + 3 p + 3 p);
două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în sec. XIV (3 p + 3 p);
un fapt istoric la care participă românii în prima jumătate a sec. XV, prezentat (2 p + 3 p; 1 p dacă dai o singură informație);
un punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice din a doua jumătate a sec. XV (1 p) + argument (4 p).

BAC iunie 2025, var. 1: constituirea și evoluția statului român (a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX): o acțiune în 1857–1859 (2 p + 3 p prezentare); o măsură în 1861–1866 + două aspecte; două fapte din relațiile internaționale 1875–1885; un punct de vedere despre politica externă 1916–1918 + argument.

Constanta: fiecare eseu are patru repere din patru intervale diferite, deci trebuie să cunoști toată cronologia, nu un singur capitol.

Eseul din Modelul 2026, pe repere

Sec. XIV, sudul Carpaților · 8 p
un conflict militar + două aspecte
Sec. XIV, estul Carpaților · 6 p
două acțiuni politice
Prima jumătate a sec. XV · 5 p
un fapt istoric, prezentat
A doua jumătate a sec. XV · 5 p
punct de vedere + argument

Împreună, 24 p pentru informația istorică. Încă 6 p vin din ordonare și exprimare.

Câte puncte primești pentru limita de spațiu?

Cum scrii: pașii

2 min

Citește cerința și intervalele
Încercuiește intervalul de timp din fiecare reper și verbul (precizați, menționați, prezentați, formulați).
Fă planul în ciornă
Pentru fiecare reper: faptul ales, data, doi termeni-cheie, o legătură cauză–efect.
Scrie introducerea
Două-trei rânduri: tema, intervalul, ideea generală.
Dezvoltă pe repere
Un paragraf pe reper, în ordine cronologică. Fiecare paragraf începe cu faptul cerut.
Încheie cu concluzia
O sinteză: ce arată faptele despre tema eseului. Nu repeta lista.

Eseu-model (tema Modelului BAC 2026)

9 min 2 întrebări la final

Spațiul românesc în secolele XIV–XV (model)

Introducere. În secolele XIV–XV se formează și se consolidează statele medievale românești, Țara Românească și Moldova, care se confruntă cu pretențiile regatului Ungariei și cu expansiunea Imperiului Otoman. Eseul prezintă lupte, acțiuni politice și diplomație din această perioadă.

Cuprins. Un conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în secolul al XIV-lea este lupta de la Posada, din 1330. Ea a opus pe voievodul Basarab I regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou. Românii au obținut victoria, deoarece au atacat armata maghiară în trecătoare, iar Țara Românească și-a afirmat astfel independența. Evenimentul este relatat în Cronica pictată de la Viena.

În estul Carpaților, în secolul al XIV-lea, Bogdan I a obținut independența Moldovei față de regalitatea maghiară, iar, la sfârșitul secolului, Petru I Mușat a acceptat suzeranitatea regelui Poloniei. Astfel, Moldova s-a consolidat ca stat.

În prima jumătate a secolului al XV-lea, un fapt la care participă românii este lupta de la Sibiu, din 1442, în care Iancu de Hunedoara a învins armata otomană condusă de Mezid-bei. Victoria a întărit prestigiul lui Iancu, ca urmare, el a devenit conducătorul luptei antiotomane în Europa centrală și de sud-est.

Punctul meu de vedere este că acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea au avut caracter antiotoman. Ștefan cel Mare, după victoria de la Vaslui (1475), a cerut sprijin conducătorilor creștini printr-o scrisoare, deoarece Moldova nu putea face față singură Imperiului Otoman. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit „atlet al lui Hristos”. Astfel, diplomația lui Ștefan a urmărit apărarea Moldovei prin sprijin creștin.

Concluzie. Faptele arată că, în secolele XIV–XV, românii și-au apărat statele prin arme și prin diplomație.

Cum se acordă cele 4 puncte ale argumentului din eseu?

Ce valorează punctul de vedere din eseu (separat de argument)?

Ce se cere la BAC

2 mincum apare la examen

Model BAC 2026, III: eseu în ~2 pagini despre spațiul românesc în secolele XIV–XV (4 repere).
BAC iunie 2025, var. 1, III: eseu despre constituirea și evoluția statului român în a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX.
Notă: sesiunile 2020–2024 nu au fost verificate individual; pentru temele eseurilor lor consultă baremele oficiale.

Greșeli care costă puncte

3 mincapcanele de evitat

Un singur fapt acolo unde se cer două (se pierd cele 3 p ale celui de-al doilea).
Prezentare fără cauză–efect la faptul prezentat (de la 3 p la mai puțin).
Punct de vedere copiat dintr-un fapt (ex.: „Ștefan a câștigat la Vaslui” nu e punct de vedere).
Argument fără conectori („deoarece”, „astfel”).
Sărit peste reper: fiecare reper lipsă costă 6–9 p.
Eseu de 5 rânduri sau de patru pagini: pierzi limita de spațiu și, adesea, informația.

Termeni-cheie

Reper al eseului: Fiecare dintre cele patru cerințe din Subiectul III (precizare, menționare, prezentare, punct de vedere + argument); fiecare are punctaj propriu.
Limbaj istoric adecvat: Termeni și formulări de specialitate (domn, suzeranitate, tratat, constituție, plebiscit), folosiți corect. 2 p, 1 p parțial.
Structurare: Eseu cu introducere, cuprins și concluzie. 1 p.
Succesiune cronologică / logică: Faptele sunt prezentate în ordinea timpului sau într-o ordine logică justificată. 2 p, 1 p parțial.
Limita de spațiu: Eseul se încadrează în aproximativ două pagini. 1 p.
Relație cauză–efect: Legătura dintre un fapt și consecința lui; apare în prezentarea unui fapt istoric (3 p) și în argument.
Argument istoric: Fapt istoric relevant, cu două informații și conectori de cauzalitate și de concluzie. 4 p.
Plan de eseu: Schemă de 4–5 rânduri (reper → fapt ales → 2 informații → dată) făcută în ciornă înainte de redactare.

Notițele mele

Salvat local