Subiectele I și II: algoritmul pe fiecare tip de cerință
Cum răspunzi la fiecare cerință din Subiectul I și II: extragere din sursă, litera sursei, cauză–efect, două fapte, asemănare, punct de vedere, argumentare.
- 25 min
- La BAC: I.1–I.7 · Subiectul al II-lea 1–6
- Verificat pe bareme
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
La cerințele simple (2 p) copiază exact din sursă: numele, secolul sau informația cerută. Baremul acceptă citatul sau un enunț.
- 02
Litera sursei = 3 p fără nimic altceva. Caută în surse cuvântul-cheie din cerință (un nume, o dată, un eveniment).
- 03
Cauză–efect (7 p): două fragmente din sursa indicată, etichetate „Cauză:” și „Efect:”; caută „deoarece”, „ca urmare”, „prin urmare”.
Truc: C → E: cauza vine în text înaintea efectului sau cu un conector.
- 04
Două fapte într-o perioadă (6 p): pentru fiecare, nume + 2 informații (data/contextul, ce a hotărât, cine a participat).
- 05
Asemănarea (4 p) e o trăsătură generală (antiotoman, diplomatic, democratic), nu o poveste. Scrie într-un enunț scurt.
- 06
Punctul de vedere (10 p) = judecată (4 p) + două informații din sursă (3 + 3). Fără informații, nu primești nimic.
Pe scurt
Culorile din lecție:termenidee-cheieexemplu
- Citește cerința întâi: verb, sursa indicată (A, B sau „dată”), număr, perioadă.
- Extragere (2 p, 3 p): răspunsul e în sursă; citat sau enunț.
- Cauză–efect (7 p): două fragmente din sursa indicată, etichetate.
- Două fapte (6 p): mențiune (1 p) + două informații (2 p), de două ori.
- Asemănare (4 p): doar trăsătura comună, într-un enunț.
- Punct de vedere (10 p): judecată + două informații din sursă.
- Argumentare (4 p): un fapt, două informații, conectori.
Subiectul I, pe cerințe
- I.1 · 2 pextragere
- I.2 · 2 pextragere
- I.3 · 6 prăspunsuri comune
- I.4 · 3 plitera sursei
- I.5 · 7 pcauză–efect
- I.6 · 6 pdouă fapte
- I.7 · 4 pasemănarea
Algoritm: extragerea din sursă
- Citește cerințaSubliniază verbul (numiți, precizați, menționați) și obiectul: un nume, un secol, o informație despre un eveniment.
- Găsește răspunsul în textCaută cuvântul-cheie din cerință. Răspunsul este exact în textul indicat.
- Scrie răspunsul scurtCitat din sursă sau enunț complet. Pentru „două informații”, două fragmente diferite.
Exemple din subiecte: „Numiți prim-ministrul României, precizat în sursa dată” → P. Groza (Model 2026, II.1). „Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele” → al XX-lea (II.2). „Numiți un domnitor al Moldovei precizat în sursa dată” → Petru Rareș sau Ștefan Lăcustă (BAC iunie 2025, var. 1, II.1). „Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A” → România sau Rusia (Model 2026, I.1).
Secolul: scrie cu cifre romane („al XX-lea”). Dacă sursa dă un an (1945), calculezi tu secolul: anii 1901–2000 = secolul al XX-lea; 1801–1900 = al XIX-lea; 1501–1600 = al XVI-lea.
I.3 și I.4: lucrul cu două surse
I.3 – răspunsuri comune (3 p + 3 p): identifică nume, state, spații care apar și în A, și în B. Fă o listă din fiecare sursă și compară. În Modelul 2026: conducătorii politici Ferdinand și Ion I. C. Brătianu apar în ambele surse. În BAC iunie 2025, var. 1: spații comune România, Iugoslavia, Albania, Cehoslovacia (la alegere două).
I.4 – litera sursei (3 p): citește afirmația din cerință și caută în fiecare sursă un fragment care o confirmă. Scrie doar A sau B. Exemple: Modelul 2026 → B (premierul participă la Conferința interaliată de la Petrograd, 1917); iunie 2025, var. 1 → B (conducătorii români refuză planul lui Hrușciov).
I.5: cauză–efect
Caută în sursa indicată un conector: „deoarece”, „din cauză că”, „ca urmare”, „prin urmare”, „astfel”. Cauza e informația care explică; efectul e consecința.
Cauză: „deoarece la consecințele […] unei campanii dezastruoase se adăugau marile dificultăți din relațiile cu Rusia”. Efect: „La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă”.
Ce formă are răspunsul la o cerință cauză–efect?
I.6: două fapte istorice într-o perioadă dată
Alege două fapte pe care le cunoști bine din perioada indicată. Pentru fiecare scrie: 1 enunț de mențiune și 2 informații (cine, când, ce s-a hotărât, cu ce rezultat). Exemple de răspunsuri acceptate (barem): 1918–1923: unirea Basarabiei / Bucovinei cu România, Rezoluția de la Alba Iulia, Constituția din 1923 (Model 2026); 1948–1960: înființarea partidului unic, Constituția din 1948 / 1952, colectivizarea (iunie 2025, var. 1).
Constituția din 1923 a fost adoptată după Marea Unire. Ea proclamă România „stat național unitar și indivizibil” și introduce votul universal (pentru bărbați).
I.7: asemănarea
Cerința leagă „două acțiuni” sau „două practici politice”. Răspunsul este o trăsătură comună: caracter antiotoman (Model 2026), caracter diplomatic, caracter democratic, respectarea drepturilor cetățenești (iunie 2025). Un singur enunț. Informațiile suplimentare nu se iau în considerare.
La cerința de asemănare ce se punctează?
II.5: punctul de vedere
Subiectul al II-lea, pe cerințe
- II.1 · 2 pnume
- II.2 · 2 psecol
- II.3 · 6 pnumire + caracteristică
- II.4 · 6 pdouă informații
- II.5 · 10 ppunct de vedere
- II.6 · 4 pargument
- Formulează judecataUn enunț de evaluare, în legătură directă cu tema cerută: „Alegerile din 1946 au fost controlate de comuniști.”
- Alege două informații din sursăFragmente care arată de ce ai dreptate: „Partidul Comunist încredințase Ministerului de Interne […] misiunea organizării alegerilor”; „liderii comuniști au suspendat raportarea numărătorilor”.
- VerificăJudecata + cele două informații, toate din text. Fără informații nu se acordă puncte.
Alt model (iunie 2025, var. 1, II.5): „Relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman au caracter militar” + armata de 150.000–200.000 de oameni condusă de sultan, răpirea Tighinei.
Câte puncte primești la II.5 dacă dai punctul de vedere și o singură informație?
II.6: argumentarea unei afirmații
Cerința dă o afirmație („regimul politic din România se consolidează în perioada stalinismului prin acțiuni în politica internă”). Alegi un fapt relevant (ex.: Constituția din 1948 / 1952, înființarea Securității), spui două informații despre el și folosești deoarece / pentru că și astfel / așadar.
Regimul comunist s-a consolidat prin înființarea Securității (1948), deoarece aceasta a supravegheat și a reprimat opoziția. Securitatea a fost instrument de teroare politică; astfel, regimul a putut elimina adversarii.
Alt exemplu (iunie 2025, II.6): „la începutul secolului al XVIII-lea au loc acțiuni care vizează instituția domniei din Moldova” → faptul acceptat: Tratatul de la Luțk, regimul fanariot.
Ce se cere la BAC
Toate tipurile de mai sus apar în fiecare variantă: Model BAC 2026 (I.1–I.7, II.1–II.6), BAC iunie 2025, var. 1 (aceleași cerințe, alte teme). Baremele repetă formula „se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă / menționare sau în enunț)”.
Greșeli care costă puncte
- Folosirea unui fapt din memorie la o cerință „din sursa dată”.
- Cauză și efect din surse diferite sau fără etichete.
- Argument fără conectori sau cu un singur fapt neexplicat.
- La I.7, o poveste în loc de o trăsătură (nu se punctează informațiile în plus, dar nici un răspuns vag).
- La II.5, punctul de vedere copiat din sursă, în loc de judecată proprie, sau informațiile fără judecată.
- Litera scrisă cu explicații lungi în loc de „B”.
Termeni-cheie
- Sursă istorică
- Text (fragment din istoric, document, cronică) din care se extrag informațiile cerute; la „din sursa dată” răspunsul trebuie să se afle în text.
- Relație cauză–efect
- Legătură între două informații: una explică de ce s-a produs cealaltă. Se scriu etichetat: Cauză: …; Efect: ….
- Punct de vedere
- Judecată formulată de elev despre un subiect, susținută cu informații din sursă (II.5).
- Argument istoric
- Fapt istoric relevant, prezentat prin două informații, legat de afirmația dată cu conectori de cauzalitate și de concluzie.
- Asemănare
- Trăsătură comună a două acțiuni sau practici (ex.: caracter antiotoman, caracter diplomatic); se punctează doar menționarea ei.
- Conector de cauzalitate
- Deoarece, pentru că, întrucât: exprimă motivul.
- Conector de concluzie
- Astfel, așadar, prin urmare: exprimă rezultatul sau concluzia.
- Perspective multiple
- Cele două surse (A și B) pot prezenta același eveniment diferit; I.3 cere elementele comune ambelor surse (competența 3.2).