Cum arată proba de Fizică și cum se punctează
Două arii din patru, câte 45 de puncte fiecare plus 10 din oficiu; ce înseamnă un barem de Fizică (formulă, înlocuire, rezultat) și cum alegi ariile.
- 18 min
- La BAC: I · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
- Verificat pe bareme

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Alegi două arii din patru (Mecanică, Termodinamică, Curent continuu, Optică). Fiecare arie are același format: 5 grile + 2 probleme.
Truc: 2 arii × (grile + problema II + problema III).
- 02
Nota se face din două arii de câte 45 + 10 din oficiu, totul împărțit la zece. Deci fiecare arie contează la fel.
- 03
La probleme baremul dă puncte pe etape: formula, relațiile ajutătoare, rezultatul final (cu unitate). O formulă corectă fără calcul tot aduce puncte.
- 04
Nu există fracțiuni de punct: o etapă e fie punctată întreg, fie deloc. Scrie fiecare etapă separat și lizibil.
- 05
Dacă începi o a treia arie, nu o mai citește nimeni: se iau în calcul doar primele două abordate. Hotărăște-te la început.
- 06
Se acceptă orice rezolvare corectă: dacă ajungi la rezultat pe alt drum decât baremul, primești punctajul.
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
- Timp: 3 ore de lucru efectiv. Toate subiectele din cele două arii alese sunt obligatorii.
- Arii: A. Mecanică, B. Elemente de termodinamică, C. Producerea și utilizarea curentului continuu, D. Optică.
- Fiecare arie: Subiectul I (5 grile × 3 p = 15 p), Subiectul al II-lea (problemă, 15 p), Subiectul al III-lea (problemă, 15 p): 45 p.
- Total: 2 × 45 + 10 p din oficiu = 100. Nota = total / 10.
- Baremul punctează orice modalitate de rezolvare corectă și nu dă fracțiuni de punct.
- Platforma acoperă lucrarea teoretic/vocațională (filiera teoretică, profilul real; filiera vocațională, profilul militar). Varianta tehnologică are altă lucrare și nu e inclusă încă.
Structura unei arii
| Parte | Ce conține | Puncte |
|---|---|---|
| Subiectul I | 5 itemi cu patru variante, un singur răspuns corect | 5 × 3 = 15 |
| Subiectul al II-lea | O problemă cu cerințele a, b, c, d | 15 |
| Subiectul al III-lea | O problemă cu cerințele a, b, c, d | 15 |
| Total pe arie | 45 |
Cele 100 de puncte: două arii și oficiul
- Prima arie · 45 pI 15 p, II 15 p, III 15 p
- A doua arie · 45 pI 15 p, II 15 p, III 15 p
- Din oficiu · 10 p
În antetul fiecărei lucrări scrie și regula: dacă abordezi subiecte din mai mult de două arii, contează primele două abordate. Constantele necesare apar la începutul fiecărei arii, în enunț: la Mecanică g = 10 m/s²; la Termodinamică NA = 6,02·10²³ mol⁻¹, R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹ și relația pV = νRT; la Optică c = 3·10⁸ m/s și h = 6,6·10⁻³⁴ J·s; la Curent continuu nu se dau constante.
Ce se întâmplă dacă începi trei arii?
Cum arată un barem de problemă
La fiecare cerință a unei probleme baremul listează etapele, fiecare de 1 punct (câteodată 2 pentru relația-cheie a cerinței) și un punct pentru rezultatul final. Exemplu real, modelul 2026, aria A, Subiectul al III-lea, cerința b (4 puncte): se determină înălțimea la care se află bena în momentul ruperii cablului.
h = H − d (1 p)
d = v · t (2 p)
rezultat final: h = 0,3 m (1 p)
Calcul verificat: d = 0,5 m/s · 18 s = 9 m; h = 9,3 m − 9 m = 0,3 m.
Observă că punctele nu premiază un rezultat „norocos": premiază gândirea scrisă. Dacă notezi doar „h = 0,3 m", pierzi punctele formulelor, chiar dacă rezultatul e corect.
Ce primește un punct întreg la o problemă?
Cum alegi cele două arii
Alege după ce rezolvi sigur în timp limitat, nu după reputație.
- Curent continuu (C) și Optică (D) au probleme cu formule puține și calcule scurte; punctele se câștigă prin ordine și prin rezolvarea circuitelor pas cu pas.
- Mecanica (A) cere desen corect al forțelor și o idee fizică (principiul II, teoremă de energie), apoi un sistem simplu de ecuații.
- Termodinamica (B) cere disciplină în transformări (care mărime rămâne constantă) și atenție la semne (Q, L, ΔU) și la unități (litri, kPa, °C).
Câte arii rezolvi și cum se calculează nota?
Ce se cere la BAC
- Subiectul I: recunoști unități S.I., aplici o formulă într-un calcul scurt, citești un grafic (viteză–timp, p–V, I–U, Ec–ν). Exemple: model 2026 A.I.1 (unitatea de măsură a impulsului: kg·m·s⁻¹); iunie 2025 A.I.4 (P = F·v: 25 000 W / 1 000 N = 25 m/s = 90 km/h).
- Subiectul al II-lea și al III-lea: câte o problemă de 4 cerințe crescătoare ca dificultate; cerința a) e aproape întotdeauna directă (o formulă și o înlocuire), ultima cerință e cea care combină două idei.
- Cerințe de desen: reprezentarea forțelor (A, II.a, 4 puncte, de regulă) sau construcția imaginii într-o lentilă (D, II.c). Se punctează desenul corect și complet.
Greșeli care costă puncte
- Rezultat fără unitate sau cu unitate greșită.
- Calcul fără formulă scrisă: baremul punctează formula separat.
- Date neconvertite în S.I.: grame în loc de kilograme, centimetri în loc de metri, litri în loc de metri cubi.
- A treia arie începută „de probă": se numără ca abordată.
- Răspuns la Subiectul I cu mai multe litere: o singură variantă este corectă; scrie o singură literă.
Termeni-cheie
- Arie tematică
- Una dintre cele patru părți ale lucrării: A. Mecanică, B. Elemente de termodinamică, C. Producerea și utilizarea curentului continuu, D. Optică. Candidatul rezolvă două.
- Subiectul I
- Cinci itemi cu patru variante (a–d), un singur răspuns corect; se scrie pe foaia de răspuns litera corectă. Cinci itemi a câte 3 puncte.
- Subiectele al II-lea și al III-lea
- Câte o problemă de 15 puncte, cu cerințele a–d, fiecare de 3 sau 4 puncte.
- Puncte din oficiu
- 10 puncte acordate automat. Nota finală se calculează împărțind punctajul total la zece.
- Primele două arii abordate
- Dacă atacă mai mult de două arii, se evaluează doar primele două începute de candidat.
- Orice modalitate de rezolvare corectă
- Regulă generală a baremului: o rezolvare diferită de cea din barem, dar corectă, se punctează.
- Fracțiuni de punct
- Nu se acordă. Se iau doar punctele scrise explicit în barem pentru fiecare etapă.
- Rezultat final
- La aproape fiecare cerință baremul rezervă 1 punct pentru rezultatul numeric corect, de obicei cu unitatea de măsură.