Digestia și absorbția

Digestia bucală și gastrică

Transformările mecanice și chimice ale alimentelor în cavitatea bucală și în stomac: saliva, sucul gastric, enzimele lor și ce cer baremele.

  • 25 min
  • La BAC: I.A–D · III.1 · III.2
  • Verificat pe bareme
Ilustrație: Digestia bucală și gastrică
Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

  1. 01

    Digestia = transformări mecanice (mărunțire, amestecare, propulsie) + chimice (hidroliză enzimatică) → substanțe simple, absorbabile.

  2. 02

    Apa, sărurile minerale, vitaminele și glucoza nu se digeră; se digeră doar macromoleculele: glucide complexe, proteine, lipide.

  3. 03

    În gură: masticație + insalivație → bol alimentar; amilaza salivară descompune amidonul preparat (fiert, copt) în maltoză.

    Truc: Gura e bucătăria: mărunțește și „taie” doar amidonul gătit.

  4. 04

    Deglutiția: timpul bucal e voluntar; timpii faringian și esofagian sunt reflecși (unde peristaltice duc bolul în stomac).

  5. 05

    Stomacul: depozitare, amestecare → chim, evacuare prin pilor în duoden.

  6. 06

    Sucul gastric: HCl activează pepsinogenul în pepsină, care descompune proteinele în polipeptide; labfermentul coagulează laptele; lipaza gastrică acționează pe lipide emulsionate; mucusul protejează mucoasa.

  7. 07

    Nici saliva, nici sucul gastric nu dau produși finali; aceștia apar abia în intestinul subțire.

1 din 8

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheieexemplu

  • Digestia = transformări mecanice (mărunțire, amestecare, propulsie) + chimice (hidroliză enzimatică) → substanțe simple, absorbabile.
  • Cavitatea bucală: masticație + insalivație → bol alimentar; amilaza salivară descompune amidonul preparat (fiert) → maltoză. Doar glucidele încep să fie digerate chimic aici.
  • Deglutiția: timp bucal (voluntar) → timp faringian și esofagian (reflecși); bolul ajunge în stomac prin peristaltism esofagian.
  • Stomacul: depozitare, amestecare, formarea chimului; sucul gastric conține HCl, pepsinogen → pepsină, labferment, lipază gastrică, mucus.
  • Pepsina (activată de HCl) descompune proteinele → polipeptide. Este enzimă a digestiei gastrice, nu intestinale.
  • Nici saliva, nici sucul gastric nu dau produși finali: aceștia se obțin abia în intestinul subțire.
  • La BAC: itemi cu alegere simplă despre salivă/suc gastric/pepsină, argumente „în stomac au loc transformări chimice”, minieseu „Transformări ale alimentelor la nivelul cavității bucale” (Simulare 2026).

Ce înseamnă „transformări fizico-chimice”

2 min

Sistemul digestiv explicat | Pregătire BAC biologie

Tot drumul hranei, pe scurt, ca să știi unde se încadrează digestia bucală și gastrică.

Edvanti · 4:28 · Deschide pe YouTube

Programa cere transformările fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv. Pentru fiecare segment trebuie să știi două liste:

Cavitatea bucală
Transformări mecanice (fizice)
masticație, insalivație, formarea bolului, deglutiție
Transformări chimice
amidon preparat → maltoză (amilaza salivară)
Esofag
Transformări mecanice (fizice)
propulsia bolului prin unde peristaltice
Transformări chimice
– (continuă acțiunea amilazei salivare în bol)
Stomac
Transformări mecanice (fizice)
depozitare, amestecare, formarea chimului, evacuare prin pilor
Transformări chimice
proteine → polipeptide (pepsina); coagularea laptelui (labferment); lipide emulsionate → acizi grași + glicerol (lipaza gastrică)
Intestin subțire
Transformări mecanice (fizice)
mișcări de amestec și peristaltice
Transformări chimice
digestia finală a glucidelor, proteinelor, lipidelor → produși finali (lecția următoare)
1 / 4

Digestia bucală

6 min o întrebare la final

2.1. Transformări mecanice

  • Masticația – mărunțirea alimentelor de către dinți, prin mișcările mandibulei (mușchii masticatori) și ale limbii. Este un act voluntar, dar se desfășoară și reflex.
  • Insalivația – amestecarea alimentelor cu saliva.
  • Formarea bolului alimentar – limba adună și modelează alimentul mărunțit și umectat.
  • Deglutiția – înghițirea, în trei timpi:
    1. timpul bucal – voluntar: limba împinge bolul spre faringe;
    2. timpul faringian – reflex: se închid căile respiratorii (vălul palatin ridicat închide comunicarea cu cavitatea nazală, epiglota acoperă laringele), respirația se oprește scurt;
    3. timpul esofagian – reflex: unde peristaltice împing bolul până în stomac.

Centrul deglutiției este situat în bulb (trunchiul cerebral). De aceea, după declanșarea voluntară a primului timp, restul se desfășoară automat, reflex. Închiderea căilor respiratorii în timpul faringian împiedică pătrunderea alimentelor în laringe („înghițitul pe dinafară”).

2.2. Saliva – compoziție și rol

Saliva este secretată de trei perechi de glande salivare mari: parotide, submandibulare, sublinguale (plus glande mici în mucoasa bucală).

ComponentăRol

Apa (cca 99,5%)
umectează și dizolvă alimentele (dizolvarea e necesară pentru percepția gustului), înmoaie bolul
Mucina
lubrifiază bolul, ușurează deglutiția
Amilaza salivară (ptialina)
descompune amidonul preparat (fiert, copt) în maltoză (și dextrine)
Lizozimul
rol antiseptic/bactericid
Săruri minerale (inclusiv bicarbonat)
tamponează pH-ul, protejează dinții

pH-ul salivei este aproape neutru (ușor acid–neutru). Valorile numerice nu se cer la BAC.

Alte roluri ale salivei (utile la argumente și minieseu):

  • digestiv – mecanic (umectare, bol) și chimic (amilaza);
  • protector – lizozim, curățarea dinților și a mucoasei;
  • gustativ – dizolvă substanțele sapide, ca să poată stimula mugurii gustativi;
  • excretor – prin salivă se pot elimina unele substanțe (uree, unele metale grele, virusuri);
  • fonație – umectarea mucoasei ușurează vorbirea.

Secreția salivară este reflexă: reflexe necondiționate (alimentul în gură stimulează receptorii) și condiționate (vederea, mirosul, gândul la mâncare).

Ce produce amilaza salivară din amidonul fiert?

Digestia gastrică

6 min 2 întrebări la final

3.1. Transformări mecanice în stomac

  • Depozitarea temporară a alimentelor (stomacul se destinde).
  • Amestecarea cu sucul gastric prin contracții peristaltice ale peretelui gastric → chimul gastric (semifluid).
  • Evacuarea treptată a chimului, în porții mici, prin pilor în duoden.

Durata evacuării depinde de compoziția alimentelor: lichidele trec cel mai repede, apoi alimentele bogate în glucide, apoi cele bogate în proteine; alimentele bogate în lipide stau cel mai mult în stomac (de aceea „țin de foame”). Contează ordinea, nu numărul de ore.

3.2. Sucul gastric – compoziție și rol

Sucul gastric este secretat de glandele gastrice din mucoasa stomacului. Are pH puternic acid (aproximativ 1–2,5 la adult), datorită HCl.

HCl
Celule secretoare
celule parietale (oxintice)
Acțiune
activează pepsinogenul; pH acid optim pentru pepsină; antiseptic; denaturează (umflă) proteinele
Produși
–
Pepsinogen → pepsină
Celule secretoare
celule principale
Acțiune
proteine →
Produși
polipeptide
Labferment (chimozină)
Celule secretoare
– (important la sugar)
Acțiune
coagulează laptele: caseinogen → paracazeinat de calciu (în prezența Ca²⁺)
Produși
lapte coagulat (digerat apoi de pepsină)
Lipaza gastrică
Celule secretoare
–
Acțiune
lipide emulsionate (lapte, gălbenuș de ou) →
Produși
acizi grași + glicerol (activitate redusă)
Mucus
Celule secretoare
celule mucoase
Acțiune
protejează mucoasa de HCl și pepsină („autodigestie”)
Produși
–
Factorul intrinsec
Celule secretoare
celule parietale
Acțiune
necesar absorbției vitaminei B₁₂ în ileon
Produși
–
1 / 6

Secreția gastrică este reglată nervos și umoral:

  • nervos – reflexe necondiționate și condiționate (vederea, mirosul alimentelor), pe calea nervului vag (parasimpatic) → stimulare;
  • umoral – gastrina, hormon secretat de mucoasa gastrică la contactul cu alimentele, stimulează secreția de HCl.

În stomac se absoarbe foarte puțin: apă, alcool, unele medicamente (de ex. aspirina). Absorbția principală are loc în intestinul subțire.

Ce activează pepsinogenul?

Ce face labfermentul?

Comparație: saliva vs. sucul gastric

2 min

Saliva
Sucul gastric
Secretată de
glandele salivare
glandele gastrice
pH
aproape neutru
puternic acid (HCl)
Enzime
amilaza salivară
pepsina, labfermentul, lipaza gastrică
Substrat principal
amidon preparat
proteine (și lapte, lipide emulsionate)
Produs
maltoză
polipeptide
Rol antiseptic
lizozim
HCl
Protecție/lubrifiere
mucină
mucus

Ce se cere la BAC

5 mincum apare la examen

Tipuri de item: alegere simplă (I.C) despre componente ale sucurilor digestive; adevărat/fals (I.D); argument (III.1.b / III.2.b); minieseu (III.2.c); enunțuri afirmative (III.1.c).

Model 2026, I.C.5
Cerința (pe scurt)
„Pepsina: …”
Răspuns de barem
b) este implicată în digestia gastrică
Iunie 2026, var. 3, I.C.4
Cerința (pe scurt)
„Sucul gastric: …”
Răspuns de barem
b) acționează la nivelul stomacului (distractori: aceeași compoziție cu bila – F; lipsit de enzime – F; digestia intestinală – F)
Simulare 2025, I.D.2
Cerința (pe scurt)
„La nivelul cavității bucale, unele alimente pot suferi transformări chimice.”
Răspuns de barem
A
Specială 2026, III.2.b
Cerința (pe scurt)
argument: „În stomac au loc transformări chimice ale unor alimente”
Răspuns de barem
3p – orice argument corect (ex. pepsina descompune proteinele în polipeptide)
Simulare 2026, III.2.b
Cerința (pe scurt)
argument: bila diferă chimic de sucul gastric
Răspuns de barem
3p – sucul gastric are enzime/HCl, bila nu are enzime
Simulare 2026, III.2.c
Cerința (pe scurt)
minieseu „Transformări ale alimentelor la nivelul cavității bucale”
Răspuns de barem
6 noțiuni × 1p + coerență 2p + lungime 2p
1 / 6
Răspuns-model – minieseu „Transformări ale alimentelor la nivelul cavității bucale” (Simulare 2026)

Noțiuni: masticație, dinți, salivă, amilază salivară, amidon preparat, maltoză (+ bol alimentar, deglutiție).

În cavitatea bucală, alimentele suferă transformări mecanice și chimice. Prin masticație, realizată de dinți cu ajutorul limbii, alimentele sunt mărunțite și amestecate cu saliva, formându-se bolul alimentar, care este apoi înghițit prin deglutiție. Transformarea chimică este realizată de amilaza salivară, o enzimă din salivă care descompune amidonul preparat termic în maltoză.

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

  • „Amilaza salivară descompune amidonul în glucoză” – greșit; produsul este maltoza.
  • „Amilaza salivară acționează pe amidonul crud” – greșit; pe amidonul preparat (fiert, copt).
  • „Pepsina participă la digestia intestinală” – greșit; e enzimă gastrică.
  • „Pepsina descompune proteinele în aminoacizi” – greșit; în polipeptide.
  • „Sucul gastric este lipsit de enzime” – greșit; bila este sucul digestiv lipsit de enzime.
  • „HCl este o enzimă” – greșit; este acid; activează o enzimă (pepsinogenul).
  • A confunda deglutiția (înghițirea) cu masticația (mestecarea).
  • A spune că deglutiția este integral voluntară: doar timpul bucal este voluntar.

Schema de recapitulare

1 minpentru recapitularea rapidă

  • Cavitatea bucală
    • mecanic: masticație → insalivație → bol → deglutiție (bucal voluntar; faringian + esofagian reflecși)
    • chimic: amilaza salivară: amidon preparat → maltoză
    • saliva: apă, mucină, lizozim, amilază, săruri
  • Stomac
    • mecanic: depozitare, amestecare, chim, evacuare prin pilor
    • chimic: pepsina (din pepsinogen + HCl): proteine → polipeptide; labferment: coagulează laptele; lipaza gastrică: lipide emulsionate → acizi grași + glicerol
    • HCl: activare, pH acid, antiseptic; mucus: protecție; factor intrinsec: vit. B₁₂

Exersează pe itemi oficiali

0/9
2026 · Iunie · v03 · I.C.4

Sucul gastric:

2026 · Sesiunea specială · v04 · III.2

Funcțiile fundamentale ale organismului uman sunt: de nutriție, de relație, de reproducere. a) Numiți trei sisteme care participă la realizarea funcțiilor de relație ale organismului. b) Scrieți un argument în favoarea afirmației următoare: „În stomac au loc transformări chimice ale unor alimente”. c) Alcătuiți un minieseu intitulat „Funcția de reproducere a organismului uman”, folosind informația științifică adecvată. În acest scop, respectați următoarele etape: - enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme; - construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.

2026 · Simulare · III.2

Digestia este una dintre funcțiile de bază ale organismului uman. a) Numiți trei afecțiuni digestive. b) Precizați un argument în favoarea afirmației următoare: „Compoziția chimică a bilei este diferită de compoziția chimică a sucului gastric”. c) Alcătuiți un minieseu intitulat „Transformări ale alimentelor la nivelul cavității bucale”, folosind informația științifică adecvată. În acest scop, respectați următoarele etape: - enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme; - construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.

2026 · Model · I.C.5

Pepsina:

2025 · Simulare · I.D.2

La nivelul cavității bucale, unele alimente pot suferi transformări chimice.

2024 · Iunie · v03 · III.2

Digestia este una dintre funcțiile organismului uman. Produșii finali ai digestiei sunt transportați la celule de către sângele propulsat în vasele de sânge prin activitatea cardiacă. a) Numiți trei parametri funcționali ai activității cardiace. b) Scrieți un argument în favoarea afirmației următoare: „Există asemănări între compoziția chimică a salivei și compoziția chimică a sucului pancreatic”. c) Alcătuiți un minieseu intitulat „Digestia chimică a proteinelor”, folosind informația științifică adecvată. În acest scop, respectați următoarele etape: - enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme; - construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.

2024 · Simulare · I.C.5

Bila:

2023 · Iunie · v05 · III.2

Pancreasul are un dublu rol: secreția de hormoni și participarea la procesul de digestie. a) Precizați localizarea pancreasului și o asemănare între secreția digestivă pancreatică și cea gastrică. b) Scrieți un argument în favoarea afirmației următoare: „Pancreasul participă la digestia chimică a proteinelor”. c) Alcătuiți un minieseu intitulat „Variații ale secreției de insulină și efectele lor”, folosind informația științifică adecvată. În acest scop, respectați următoarele etape: - enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme; - construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.

Termeni-cheie

Digestia
Ansamblul transformărilor mecanice (fizice) și chimice prin care alimentele sunt descompuse în substanțe simple, absorbabile.
Saliva
Secreția glandelor salivare (parotide, submandibulare, sublinguale); conține apă, săruri, mucină, lizozim și amilază salivară.
Amilaza salivară (ptialina)
Enzimă din salivă care descompune amidonul preparat termic (fiert, copt) în maltoză (și dextrine).
Bolul alimentar
Masa de aliment mărunțit prin masticație și îmbibat cu salivă, pregătită pentru deglutiție.
Deglutiția
Înghițirea: trecerea bolului din cavitatea bucală în faringe, esofag și stomac; timp bucal voluntar, timpii faringian și esofagian reflecși.
Sucul gastric
Secreția glandelor gastrice: apă, HCl, pepsinogen, labferment, lipază gastrică, mucus; are pH puternic acid.
Pepsina
Enzimă proteolitică gastrică, formată din pepsinogen activat de HCl; descompune proteinele în polipeptide.
Acidul clorhidric (HCl)
Componentă a sucului gastric: activează pepsinogenul, asigură pH-ul acid optim pepsinei, are rol antiseptic.
Labfermentul (chimozina)
Enzimă gastrică activă mai ales la sugar; coagulează laptele (caseinogen → paracazeinat de calciu).
Lipaza gastrică
Enzimă gastrică cu activitate redusă; descompune lipidele deja emulsionate (lapte, gălbenuș) în acizi grași și glicerol.
Chimul gastric
Amestecul semifluid de alimente parțial digerate și suc gastric, evacuat treptat prin pilor în duoden.

Notițele mele

Salvat local

Surse