Subiectul al III-lea: definiție, caracteristici, corelație, exemplu, argumentare
Cum iei punctajul maxim la cele cinci cerințe de la Subiectul al III-lea: definiția de 3 p, cele două caracteristici, textul de corelație (2 + 4 + 1 + 2 p), exemplul concret și argumentarea cu premisă, conectori și concluzie.
- 30 min
- La BAC: Subiectul al III-lea.1 · Subiectul al III-lea.2 · Subiectul al III-lea.3 · Subiectul al III-lea.4 · Subiectul al III-lea.5
- De revizuit

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
III.1 cere o definiție de 3 p: scrie înțelesul sociologic al noțiunii, în una-două fraze.
- 02
III.2 cere două caracteristici, 3 p fiecare. Dă exact două, clare, ale termenului cerut.
- 03
III.3 valorează 9 p: folosești corect cei doi termeni (2 × 1 p), arăți corelația (4 p), textul e coerent (1 p), încadrare în spațiu (2 p).
- 04
III.4 cere un exemplu concret. Explicația teoretică, fără exemplu, aduce doar 2 p din 6.
Truc: Persoane, loc, context: ca într-o mini-poveste.
- 05
III.5 cere argumentare cu premisă, conectori logici, concluzie. Fără structura aceasta nu iei 6 p.
- 06
La toate cerințele, folosește termenii exact ca în programă: „status dobândit”, „grup de referință”, nu sinonime vagi.
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheieexemplu
- Subiectul al III-lea are 30 p: 3 + 6 + 9 + 6 + 6.
- III.1: definiția noțiunii. III.2: două caracteristici. III.3: text de corelație. III.4: exemplu. III.5: argumentare.
- Cerințele 1–2 se fac cu învățare exactă; 3–5 se fac cu structură.
- La III.3, III.4 și III.5 contează mai mult cum scrii decât cât de mult știi.
- Fiecare cerință se repetă de la un an la altul, doar noțiunile se schimbă.
III.1 – precizarea înțelesului unei noțiuni (3 p)
Baremul spune doar „precizarea înțelesului noțiunii date – 3 puncte”. Nu există trepte intermediare. Răspunsul bun are formula „X este … (gen) care … (diferență)”.
Noțiuni date la această cerință în subiectele oficiale: experiment sociologic, observație sociologică, status dobândit, rol social, ipoteză de cercetare, eșantion, eșantionare, metodă de cercetare, sondaj de opinie, chestionar, grup de referință (2024–2026), plus coeziune de grup și monografie socială (2023). Definițiile lor sunt în lecțiile următoare.
III.2 – două caracteristici (2 × 3 p)
Baremul: „câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale termenului dat”. Orice caracteristică corectă se acceptă. Dă exact două, formulate ca propoziții: „Grupul primar are relații directe, față în față.”
Termeni dați la această cerință în 2024–2026: eșantion, familie, grupuri sociale, grup de egali, partid politic, status prescris, grup formal, categorie socială, grup primar, interviu, document social, experiment sociologic.
III.3 – corelația dintre doi termeni (2 + 4 + 1 + 2 p)
Enunțul: „Evidențiați o corelație existentă între termenii X și Y, redactând un text coerent, de o jumătate de pagină, în care să îi utilizați în sensul specific sociologiei.” Punctajul:
ComponentăPuncte
| Componentă | Puncte |
|---|---|
| Utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni în sensul specific sociologiei | 2 × 1 |
| Evidențierea oricărei corelații existente între termeni | 4 |
| Coerența textului | 1 |
| Încadrarea în limita de spațiu | 2 |
Cele 9 puncte de la III.3
- Cei doi termeni · 2 p
- Corelația · 4 p
- Coerența · 1 p
- Limita de spațiu · 2 p
- Definește scurt primul termen
O frază cu sensul sociologic al lui X.
- Definește scurt al doilea termen
O frază cu sensul sociologic al lui Y.
- Spune corelația
Una-două fraze despre cum se leagă: X condiționează Y, X influențează Y, X face posibil Y sau cei doi se opun.
- Încheie cu o idee de legătură
O frază de încheiere care păstrează ambii termeni și ține textul coerent.
Grupul de referință este grupul la care o persoană se raportează pentru a-și evalua propria conduită și pentru a-și alege valorile și normele, chiar dacă nu face parte din el. Partidul politic este organizația al cărei obiectiv final este cucerirea sau influențarea puterii guvernamentale. Între cei doi termeni există o corelație: un partid politic poate deveni grup de referință pentru persoanele care îi împărtășesc doctrina. Ele își însușesc opiniile, valorile și comportamentul asociate partidului, iar uneori devin ulterior membri. Astfel, noțiunea de grup de referință explică de ce un partid politic reușește să atragă și să modeleze simpatizanți.
Câte puncte valorează III.3?
III.4 – exemplul concret (6 p)
Baremul: „scrierea oricărui exemplu concret, adecvat – 6 p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără însă a formula un exemplu concret – 2 p”.
Un exemplu bun are cine, unde, ce se întâmplă și legătura cu noțiunea. Nu mai mult de patru-cinci rânduri.
Andrei s-a născut într-o familie de muncitori dintr-un oraș mic. A studiat cu burse, a absolvit medicina și lucrează acum ca medic într-un spital județean. Statusul lui profesional și venitul sunt mai ridicate decât ale părinților. Cazul arată că activitățile oamenilor nu sunt complet determinate de diviziunile de clasă și ilustrează mobilitatea socială ascendentă.
Ce iei dacă la III.4 explici doar teoretic?
III.5 – argumentarea (6 p)
Baremul: „argumentare convingătoare, cu respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) – 6 p / argumentare neconvingătoare, superficială – 2 p”.
Structura minimă:
- Premisă: o idee corectă din sociologie, pe care o ia ca punct de pornire.
- Legătura: „deoarece”, „prin urmare”, „astfel”, „în consecință” spre afirmația dată.
- Exemplu sau al doilea argument.
- Concluzie: reia afirmația, confirmând-o sau nuanțând-o.
Structura minimă la III.5
Premisa
o idee corectă din sociologie
Legătura
„deoarece”, „prin urmare”, „în consecință”
Exemplu sau al doilea argument
Concluzia
reia afirmația
Rolul social este ansamblul de așteptări și comportamente asociate unui status. Deoarece aceste așteptări sunt definite de societate, ele diferă de la un tip de societate la altul. În societățile tradiționale, statusurile sunt în mare parte prescrise, iar rolurile sunt rigide: de exemplu, rolul femeii era legat aproape exclusiv de gospodărie. În societățile moderne, statusurile dobândite sunt mai frecvente, iar rolurile sunt mai flexibile: o femeie poate fi, în același timp, mamă, medic și lider de echipă. Prin urmare, exercitarea rolului social depinde și de tipul de societate din care face parte individul.
Ce cere baremul la III.5?
Ce se cere la BAC
- III.1: „Precizați înțelesul noțiunii de sondaj de opinie.” (BAC iunie–iulie 2026, var. 3). 3 p.
- III.2: „Menționați două caracteristici ale termenului de categorie socială.” (aceeași variantă). 6 p.
- III.3: „grup închis” și „relații interpersonale” (aceeași variantă); „grup de referință” și „partid politic” (modelul 2026). 9 p.
- III.4: „Ilustrați, printr-un exemplu concret, o situație în care statusul poate fi prescris în societate în raport cu meritul.” (BAC iunie–iulie 2026, var. 3). 6 p.
- III.5: „Argumentați afirmația potrivit căreia coeziunea unui grup este determinată de mărimea acestuia.” (aceeași variantă). 6 p.
Răspunsurile nu sunt publicate; modelele de mai sus sunt ale autorului.
Greșeli care costă puncte
- La III.1: să dai exemple în loc de definiție.
- La III.2: să dai trei sau patru caracteristici amestecate cu greșeli. Dă două, sigure.
- La III.3: să scrii despre un singur termen, sau să-i definești fără să-i legi. Corelația este ce valorează 4 p.
- La III.3: să depășești mult jumătatea de pagină sau să scrii doar o frază.
- La III.4: exemplu inventat vag („o persoană”) sau explicație teoretică: doar 2 p.
- La III.5: să scrii o opinie fără conectori și fără concluzie.
Termeni-cheie
- Precizarea înțelesului
- Definiția sociologică a noțiunii cerute (III.1, 3 p), formulată scurt și exact.
- Caracteristică
- Trăsătură esențială a unui termen sociologic (III.2: două caracteristici, câte 3 p).
- Corelație între doi termeni
- Legătură reală, argumentată, între doi termeni din programă, folosiți în sens sociologic (III.3).
- Exemplu concret
- Situație reală sau plauzibilă, cu persoane, loc sau context, nu doar explicație teoretică (III.4: 6 p, respectiv 2 p dacă lipsește exemplul).
- Premisă
- Afirmația de la care pornește argumentarea (III.5).
- Conector logic
- Cuvânt sau expresie care leagă ideile: „deoarece”, „prin urmare”, „astfel”, „în consecință”.
- Concluzie
- Idee finală care rezultă din premise și confirmă sau nuanțează afirmația dată.
- Caracterul formal al argumentării
- Cerința din barem: argumentarea are premisă, conectori logici, concluzie (III.5).
Notițele mele
Salvat localSurse
- Model BAC 2026, E.d) Sociologie – Subiectul al III-lea și barem
- BAC iunie–iulie 2026, var. 3, III.1–5 și barem
- BAC iulie 2024, var. 3; BAC august 2024, var. 8; BAC august 2025, var. 4; BAC august 2026, var. 1 – Subiectul al III-lea și barem