Două modalități de caracterizare a personajului
Caracterizarea directă (de narator, de alte personaje, autocaracterizare) și indirectă (fapte, limbaj, gesturi, atitudini, relații, mediu, nume), grila de barem (1 p + 1 p pentru numire, 2 p + 2 p pentru ilustrare) și trei răspunsuri-model pe fragmentele oficiale din 2023–2026.
- 18 min
- La BAC: Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
- De revizuit

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Baremul numește explicit cele două modalități: „caracterizare directă, caracterizare indirectă”. Folosește exact acești termeni.
- 02
Cea mai sigură variantă: o caracterizare directă + o caracterizare indirectă, fiecare cu un citat și trăsătura pe care o dezvăluie.
- 03
Directă = trăsătura e numită: de narator, de alte personaje sau de personajul însuși (autocaracterizare).
Truc: Directă = cineva o spune pe față.
- 04
Indirectă = trăsătura se deduce din fapte, limbaj, gesturi, atitudini, relații, mediu, nume.
Truc: Indirectă = tu ești detectivul.
- 05
Portretul fizic făcut de narator („înalt, zvelt”) e caracterizare directă.
- 06
Formula fiecărei modalități: modalitate + procedeu + citat + trăsătură precisă (timiditate, exigență, neliniște).
Pe scurt
Culorile din lecție:termenidee-cheie
- Cerința: „Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat.”
- Baremul numește explicit cele două modalități: „(caracterizare directă, caracterizare indirectă)” — 1 p + 1 p.
- Pentru fiecare: prezentare prin ilustrare cu exemple din text — 2 p + 2 p; „încercare de prezentare, simpla indicare a unor trăsături” — 1 p + 1 p.
- Cea mai sigură variantă: o caracterizare directă + o caracterizare indirectă, fiecare cu un citat și cu trăsătura pe care o dezvăluie.
- Directă: cine numește trăsătura? (naratorul, alt personaj, personajul însuși). Indirectă: din ce se deduce trăsătura? (fapte, limbaj, gesturi, relații, mediu, nume).
Modalitățile de caracterizare
| Modalitatea | Forme | Mărci în text |
|---|---|---|
| Directă | de către narator (portret fizic și moral, judecăți) | adjective și substantive care numesc trăsături: „Adevărat copil năzdrăvan!”, „avea totuși o ușoară timiditate” |
| de către alte personaje | replici despre personaj: „Mai bine spune drept că nu vrei să te însori” | |
| autocaracterizare | personajul vorbește despre sine: „nu mă pot lega pe viață cu cine nu-mi place” | |
| Indirectă | prin fapte, comportament | ce face personajul: „Toma se împotrivi categoric” (să fie ferit de front) |
| prin limbaj | cum vorbește: cereri insistente, ton, registru, repetiții | |
| prin gesturi, mimică, atitudini | „schimba poziția bastonului” | |
| prin relațiile cu ceilalți | plângerile vecinilor, reacțiile celorlalți | |
| prin mediu, vestimentație, nume | locuința, hainele, numele sugestiv |
Cele două modalități
Ce înseamnă caracterizare directă?
Din ce se deduce caracterizarea indirectă?
„Înalt, zvelt, cu o ușoară timiditate”, spus de narator. Ce modalitate e?
Algoritmul
- Subliniază ce spune naratorul despre personaj
Adjective, substantive, portret: aici e caracterizarea directă.
- Subliniază ce face și ce spune personajul
Fapte, replici, gesturi: aici e caracterizarea indirectă.
- Pentru fiecare modalitate, alege un citat și numește trăsătura pe care o arată
Citat + „ceea ce sugerează / evidențiază …”.
- Scrie: personajul → modalitatea 1 + exemplu + trăsătură → modalitatea 2 + exemplu + trăsătură → concluzie
Numește modalitățile cu termenii din barem: „caracterizare directă”, „caracterizare indirectă”.
Răspunsuri-model
În fragmentul din „Moș Teacă” de Anton Bacalbașa, personajul Tecuță este construit prin caracterizare directă și prin caracterizare indirectă. Caracterizarea directă apare în exclamația naratorului „Adevărat copil năzdrăvan!”, care îi numește trăsătura dominantă, neastâmpărul. Caracterizarea indirectă se realizează prin fapte și prin limbaj. Plângerile vecinilor („Tecuță mi-a spart un geam!”) și jucăriile care „ajungeau ferfeniță” în trei zile arată un copil zburdalnic și distructiv. Cererile insistente „Tată, mie să-mi iei o pușcă!” dezvăluie pasiunea lui pentru jocul de-a soldații și răsfățul încurajat de părinți.
În fragmentul din romanul „Adam și Eva” de Liviu Rebreanu, Toma Novac este caracterizat direct și indirect. Caracterizarea directă se realizează prin portretul făcut de narator: la patruzeci de ani, Toma „părea mai tânăr”, era „înalt, zvelt” și avea „o ușoară timiditate”, sugerând o fire sensibilă. Caracterizarea indirectă reiese din fapte și din replici. Refuzul de a fi ferit de front arată simțul datoriei, iar răspunsul „Ba vreau, dar nu mă pot lega pe viață cu cine nu-mi place!” îi dezvăluie exigența în iubire.
În fragmentul din „Lumina ce se stinge...” de Mircea Eliade, vizitatorul necunoscut este caracterizat direct și indirect. Caracterizarea directă se realizează prin portretul făcut de narator: un tânăr „lung, palid”, care vorbea „puțin gângav, stânjenit”, dar își afecta gângăveala, ceea ce sugerează o fire nesigură și teatrală. Caracterizarea indirectă reiese din gesturi și din limbaj: schimbarea repetată a poziției bastonului trădează neliniștea, iar întrebarea reluată insistent („Și știi bine că nimic nu s-a schimbat în bibliotecă?”) arată o obsesie misterioasă legată de bibliotecă.
Ce se cere la BAC
- Simulare 2026: A. Bacalbașa, Moș Teacă. August 2026, rezervă: L. Rebreanu, Adam și Eva. August 2023, rezervă: M. Eliade, Lumina ce se stinge.... Model 2022: prima apariție a cerinței în perioada 2020–2026 (4 apariții în total).
- La Subiectul al III-lea (eseul despre construcția unui personaj), „modalități de caracterizare” apare printre elementele de structură care pot fi analizate (model 2026). Același mecanism — modalitate + exemplu + trăsătură — se aplică pe opera studiată.
Greșeli care costă puncte
- Lista de trăsături („Tecuță e neastâmpărat, răsfățat, curajos”) fără modalitate și fără citat → 1 p + 1 p.
- Modalitățile nenumite explicit („Autorul arată că…”) → pierzi 2 p.
- Încadrarea portretului făcut de narator la caracterizarea indirectă.
- Caracterizarea altui personaj decât cel din cerință (de exemplu, Julius în loc de vizitatorul necunoscut, dacă cerința îl indică pe acesta).
- Citate fără ghilimele sau parafrazate.
Exersează pe itemi oficiali
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în textul de mai jos. Text: Anton Bacalbașa, Moș Teacă Fragment (început): „Adevărat copil năzdrăvan! Din pricina lui nu se puteau odihni cinci mahalale. Nu era zi de la Dumnezeu în care părinții să nu se pomenească acasă cu vreo plângere: „Tecuță a spart capul fetei mele! […]”
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în textul de mai jos. Text: Liviu Rebreanu, Adam și Eva Fragment (început): „Veni războiul. Toma Novac era ofițer de rezervă. Brebenaru încercă să-l ferească de front, cum făcuse pentru Mihai al său. Toma se împotrivi categoric. Ținea să-și împlinească datoria întreagă. Toma Novac se întoarse din război […]”
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat. Text: Mircea Eliade, Lumina ce se stinge... Fragment (început): „În dimineața de 28 aprilie, un vizitator neașteptat bătu la ușa portarului Julius. Necunoscutul era un tânăr lung, palid, și vorbea puțin gângav, stânjenit, dar afectându-și în același timp gângăveala; se rezemă într-un baston necioplit, […]”
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat. Text: Liviu Rebreanu, Jar Fragment (început): „Rosmarin surâdea, în vreme ce Liana striga vesel: — Sunt frumoasă, Tincuțo? Bătu din palme și se răsuci cu pași de dans împrejurul camerei, parcă ar fi auzit o mare noutate. Apoi, după ce Tinca […]”
Termeni-cheie
- Caracterizare directă
- Trăsăturile personajului sunt numite explicit: de narator, de alte personaje sau de personajul însuși (autocaracterizare).
- Caracterizare indirectă
- Trăsăturile se deduc din fapte, limbaj, gesturi, atitudini, relații cu ceilalți, mediu, vestimentație, nume.
- Portret fizic
- Descrierea înfățișării personajului (chip, statură, vestimentație); făcut de narator, este o formă de caracterizare directă.
- Autocaracterizare
- Personajul își numește singur trăsăturile („nu mă pot lega pe viață cu cine nu-mi place”).
- Caracterizare prin fapte
- Acțiunile personajului dezvăluie trăsăturile (Tecuță sparge geamuri → neastâmpăr).
- Caracterizare prin limbaj
- Felul în care vorbește personajul (ton, registru, insistență) îi sugerează firea.
- Trăsătură dominantă
- Însușirea principală a personajului, în jurul căreia se organizează celelalte.
- Simpla indicare a unor trăsături
- Enumerare de însușiri fără ilustrare din text; doar 1 p din 2 pentru fiecare modalitate.
Notițele mele
Salvat localSurse
- Simulare BAC 2026 – subiect și barem (A. Bacalbașa, Moș Teacă)
- BAC august 2026, rezervă (varianta 1) – subiect și barem (L. Rebreanu, Adam și Eva)
- BAC august 2023, rezervă (varianta 5) – subiect și barem (M. Eliade, Lumina ce se stinge...)