Subiectul al II-lea

Două modalități de caracterizare a personajului

Caracterizarea directă (de narator, de alte personaje, autocaracterizare) și indirectă (fapte, limbaj, gesturi, atitudini, relații, mediu, nume), grila de barem (1 p + 1 p pentru numire, 2 p + 2 p pentru ilustrare) și trei răspunsuri-model pe fragmentele oficiale din 2023–2026.

  • 18 min
  • La BAC: Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
  • De revizuit
Ilustrație: Două modalități de caracterizare a personajului
Ilustrație generată pentru ZECE (interpretare artistică, nu imagine din operă).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

  1. 01

    Baremul numește explicit cele două modalități: „caracterizare directă, caracterizare indirectă”. Folosește exact acești termeni.

  2. 02

    Cea mai sigură variantă: o caracterizare directă + o caracterizare indirectă, fiecare cu un citat și trăsătura pe care o dezvăluie.

  3. 03

    Directă = trăsătura e numită: de narator, de alte personaje sau de personajul însuși (autocaracterizare).

    Truc: Directă = cineva o spune pe față.

  4. 04

    Indirectă = trăsătura se deduce din fapte, limbaj, gesturi, atitudini, relații, mediu, nume.

    Truc: Indirectă = tu ești detectivul.

  5. 05

    Portretul fizic făcut de narator („înalt, zvelt”) e caracterizare directă.

  6. 06

    Formula fiecărei modalități: modalitate + procedeu + citat + trăsătură precisă (timiditate, exigență, neliniște).

1 din 6

Pe scurt

3 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termenidee-cheie

  • Cerința: „Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat.”
  • Baremul numește explicit cele două modalități: „(caracterizare directă, caracterizare indirectă)” — 1 p + 1 p.
  • Pentru fiecare: prezentare prin ilustrare cu exemple din text — 2 p + 2 p; „încercare de prezentare, simpla indicare a unor trăsături” — 1 p + 1 p.
  • Cea mai sigură variantă: o caracterizare directă + o caracterizare indirectă, fiecare cu un citat și cu trăsătura pe care o dezvăluie.
  • Directă: cine numește trăsătura? (naratorul, alt personaj, personajul însuși). Indirectă: din ce se deduce trăsătura? (fapte, limbaj, gesturi, relații, mediu, nume).

Modalitățile de caracterizare

4 min 3 întrebări la final

Directă
Forme
de către narator (portret fizic și moral, judecăți)
Mărci în text
adjective și substantive care numesc trăsături: „Adevărat copil năzdrăvan!”, „avea totuși o ușoară timiditate”
Forme
de către alte personaje
Mărci în text
replici despre personaj: „Mai bine spune drept că nu vrei să te însori”
Forme
autocaracterizare
Mărci în text
personajul vorbește despre sine: „nu mă pot lega pe viață cu cine nu-mi place”
Indirectă
Forme
prin fapte, comportament
Mărci în text
ce face personajul: „Toma se împotrivi categoric” (să fie ferit de front)
Forme
prin limbaj
Mărci în text
cum vorbește: cereri insistente, ton, registru, repetiții
Forme
prin gesturi, mimică, atitudini
Mărci în text
„schimba poziția bastonului”
Forme
prin relațiile cu ceilalți
Mărci în text
plângerile vecinilor, reacțiile celorlalți
Forme
prin mediu, vestimentație, nume
Mărci în text
locuința, hainele, numele sugestiv
1 / 8

Cele două modalități

CaracterizareaDirectăCine numește trăsătura?IndirectăDin ce se deduce trăsătura?naratorulalt personajpersonajul însușifapte, comportamentlimbajgesturi, mimică, atitudinirelațiile cu ceilalțimediu, vestimentație, nume
Portretul fizic făcut de narator intră la directă. Faptele și gesturile personajului intră la indirectă.

Ce înseamnă caracterizare directă?

Din ce se deduce caracterizarea indirectă?

„Înalt, zvelt, cu o ușoară timiditate”, spus de narator. Ce modalitate e?

Algoritmul

1 min

  1. Subliniază ce spune naratorul despre personaj

    Adjective, substantive, portret: aici e caracterizarea directă.

  2. Subliniază ce face și ce spune personajul

    Fapte, replici, gesturi: aici e caracterizarea indirectă.

  3. Pentru fiecare modalitate, alege un citat și numește trăsătura pe care o arată

    Citat + „ceea ce sugerează / evidențiază …”.

  4. Scrie: personajul → modalitatea 1 + exemplu + trăsătură → modalitatea 2 + exemplu + trăsătură → concluzie

    Numește modalitățile cu termenii din barem: „caracterizare directă”, „caracterizare indirectă”.

Răspunsuri-model

7 min

Simulare 2026 – Anton Bacalbașa, Moș Teacă (Tecuță) · 84 de cuvinte

În fragmentul din „Moș Teacă” de Anton Bacalbașa, personajul Tecuță este construit prin caracterizare directă și prin caracterizare indirectă. Caracterizarea directă apare în exclamația naratorului „Adevărat copil năzdrăvan!”, care îi numește trăsătura dominantă, neastâmpărul. Caracterizarea indirectă se realizează prin fapte și prin limbaj. Plângerile vecinilor („Tecuță mi-a spart un geam!”) și jucăriile care „ajungeau ferfeniță” în trei zile arată un copil zburdalnic și distructiv. Cererile insistente „Tată, mie să-mi iei o pușcă!” dezvăluie pasiunea lui pentru jocul de-a soldații și răsfățul încurajat de părinți.

August 2026, rezervă – Liviu Rebreanu, Adam și Eva (Toma Novac) · 84 de cuvinte

În fragmentul din romanul „Adam și Eva” de Liviu Rebreanu, Toma Novac este caracterizat direct și indirect. Caracterizarea directă se realizează prin portretul făcut de narator: la patruzeci de ani, Toma „părea mai tânăr”, era „înalt, zvelt” și avea „o ușoară timiditate”, sugerând o fire sensibilă. Caracterizarea indirectă reiese din fapte și din replici. Refuzul de a fi ferit de front arată simțul datoriei, iar răspunsul „Ba vreau, dar nu mă pot lega pe viață cu cine nu-mi place!” îi dezvăluie exigența în iubire.

August 2023, rezervă – Mircea Eliade, Lumina ce se stinge... (vizitatorul necunoscut) · 83 de cuvinte

În fragmentul din „Lumina ce se stinge...” de Mircea Eliade, vizitatorul necunoscut este caracterizat direct și indirect. Caracterizarea directă se realizează prin portretul făcut de narator: un tânăr „lung, palid”, care vorbea „puțin gângav, stânjenit”, dar își afecta gângăveala, ceea ce sugerează o fire nesigură și teatrală. Caracterizarea indirectă reiese din gesturi și din limbaj: schimbarea repetată a poziției bastonului trădează neliniștea, iar întrebarea reluată insistent („Și știi bine că nimic nu s-a schimbat în bibliotecă?”) arată o obsesie misterioasă legată de bibliotecă.

Ce se cere la BAC

1 mincum apare la examen

  • Simulare 2026: A. Bacalbașa, Moș Teacă. August 2026, rezervă: L. Rebreanu, Adam și Eva. August 2023, rezervă: M. Eliade, Lumina ce se stinge.... Model 2022: prima apariție a cerinței în perioada 2020–2026 (4 apariții în total).
  • La Subiectul al III-lea (eseul despre construcția unui personaj), „modalități de caracterizare” apare printre elementele de structură care pot fi analizate (model 2026). Același mecanism — modalitate + exemplu + trăsătură — se aplică pe opera studiată.

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

  • Lista de trăsături („Tecuță e neastâmpărat, răsfățat, curajos”) fără modalitate și fără citat → 1 p + 1 p.
  • Modalitățile nenumite explicit („Autorul arată că…”) → pierzi 2 p.
  • Încadrarea portretului făcut de narator la caracterizarea indirectă.
  • Caracterizarea altui personaj decât cel din cerință (de exemplu, Julius în loc de vizitatorul necunoscut, dacă cerința îl indică pe acesta).
  • Citate fără ghilimele sau parafrazate.

Exersează pe itemi oficiali

0/4
2026 · Simulare · II

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în textul de mai jos. Text: Anton Bacalbașa, Moș Teacă Fragment (început): „Adevărat copil năzdrăvan! Din pricina lui nu se puteau odihni cinci mahalale. Nu era zi de la Dumnezeu în care părinții să nu se pomenească acasă cu vreo plângere: „Tecuță a spart capul fetei mele! […]”

2026 · August rezervă · v01 · II

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în textul de mai jos. Text: Liviu Rebreanu, Adam și Eva Fragment (început): „Veni războiul. Toma Novac era ofițer de rezervă. Brebenaru încercă să-l ferească de front, cum făcuse pentru Mihai al său. Toma se împotrivi categoric. Ținea să-și împlinească datoria întreagă. Toma Novac se întoarse din război […]”

2023 · August rezervă · v05 · II

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat. Text: Mircea Eliade, Lumina ce se stinge... Fragment (început): „În dimineața de 28 aprilie, un vizitator neașteptat bătu la ușa portarului Julius. Necunoscutul era un tânăr lung, palid, și vorbea puțin gângav, stânjenit, dar afectându-și în același timp gângăveala; se rezemă într-un baston necioplit, […]”

2022 · Model · II

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat. Text: Liviu Rebreanu, Jar Fragment (început): „Rosmarin surâdea, în vreme ce Liana striga vesel: — Sunt frumoasă, Tincuțo? Bătu din palme și se răsuci cu pași de dans împrejurul camerei, parcă ar fi auzit o mare noutate. Apoi, după ce Tinca […]”

Termeni-cheie

Caracterizare directă
Trăsăturile personajului sunt numite explicit: de narator, de alte personaje sau de personajul însuși (autocaracterizare).
Caracterizare indirectă
Trăsăturile se deduc din fapte, limbaj, gesturi, atitudini, relații cu ceilalți, mediu, vestimentație, nume.
Portret fizic
Descrierea înfățișării personajului (chip, statură, vestimentație); făcut de narator, este o formă de caracterizare directă.
Autocaracterizare
Personajul își numește singur trăsăturile („nu mă pot lega pe viață cu cine nu-mi place”).
Caracterizare prin fapte
Acțiunile personajului dezvăluie trăsăturile (Tecuță sparge geamuri → neastâmpăr).
Caracterizare prin limbaj
Felul în care vorbește personajul (ton, registru, insistență) îi sugerează firea.
Trăsătură dominantă
Însușirea principală a personajului, în jurul căreia se organizează celelalte.
Simpla indicare a unor trăsături
Enumerare de însușiri fără ilustrare din text; doar 1 p din 2 pentru fiecare modalitate.

Notițele mele

Salvat local

Surse