Aglutinarea
Definiție
o nouă organizare a unor părți ușor de identificat, care au aparținut unor lucruri, ființe, fenomene
Exemplu
sirena (femeie + pește), centaurul
Imaginația
Imaginația: definiție, caracteristici, forme (involuntară, voluntară, visul de perspectivă, reveria), procedee imaginative (aglutinarea, multiplicarea, diminuarea, schematizarea, omisiunea, empatia) și relația cu gândirea și memoria.
- 25 min
- La BAC: II.a · II.b · II.c · II.d · II.e
- De revizuit
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Imaginația creează imagini noi prin combinarea datelor din experiență; explorează necunoscutul și viitorul îndepărtat.
Truc: Gândirea sondează viitorul apropiat; imaginația îl visează pe cel îndepărtat.
- 02
Aglutinarea = lipești părți din lucruri diferite. Multiplicarea = schimbi numărul elementelor. Diminuarea/hiperbolizarea = schimbi dimensiunile.
- 03
Schematizarea = alegi însușirile și omiți amănuntele inutile. Empatia = te transpui imaginar în altceva sau altcineva.
- 04
Visul de perspectivă = formă activă și voluntară. Reveria prelungită poate influența negativ dezvoltarea.
- 05
Memoria oferă material imaginației; gândirea o verifică și o ferește de fantezii inutile.
- 06
Imaginația este cu atât mai valoroasă cu cât rezultatele diferă de experiența subiectului și de ce știe societatea.
1 din 7
Pe scurt
Culorile din lecție:termenidee-cheie
- Imaginația creează imagini noi; este legată de viitor și de necunoscut.
- Procedee: aglutinarea, multiplicarea, diminuarea/hiperbolizarea, schematizarea, omisiunea, empatia (și altele din manual).
- Forme: involuntară (visul nocturn, reveria) și voluntară (visul de perspectivă, imaginația creatoare).
- Interacționează cu gândirea (verificare, evaluare) și cu memoria (material de combinare).
- La BAC apare în Subiectul II aproape în fiecare an.
Definiție și caracteristici
Imaginația este procesul psihic cognitiv superior prin care se creează imagini noi pe baza datelor experienței anterioare (percepții, reprezentări, idei, trăiri afective), combinate și transformate.
- Spre deosebire de gândire, care „reflectă realul și sondează viitorul apropiat”, imaginația „explorează, cu precădere, necunoscutul și viitorul îndepărtat” (BAC specială 2024, var. 4).
- Prin imaginație omul își proiectează, prefigurează, anticipează produsele muncii înainte de realizarea lor; își creează o imagine a propriei traiectorii de viață, cu valoare mobilizatoare (BAC august 2024, var. 8).
- Imaginația este cu atât mai valoroasă cu cât rezultatele sale diferă de ce există în experiența subiectului, iar memoria cu atât mai eficientă cu cât e mai fidelă (BAC august 2025, var. 4).
Procedee imaginative (definițiile din barem)
Multiplicarea
Definiție
modificarea numărului de elemente componente, păstrându-se identitatea lor
Exemplu
zmeul cu trei capete
Diminuarea / hiperbolizarea
Definiție
modificarea dimensiunilor unei structuri pentru efecte noi (povești, literatură științifico-fantastică, tehnică)
Exemplu
Degețica; Gulliver
Schematizarea
Definiție
selecția anumitor însușiri și omiterea cu bună știință a amănuntelor inutile
Exemplu
desenul simplificat al unei hărți
Empatia
Definiție
transpunerea imaginară în plan perceptiv, intelectiv și afectiv în altceva sau altcineva
Exemplu
actorul care se pune în pielea personajului
1 / 5
| Procedeu | Definiție | Exemplu |
|---|---|---|
| Aglutinarea | o nouă organizare a unor părți ușor de identificat, care au aparținut unor lucruri, ființe, fenomene | sirena (femeie + pește), centaurul |
| Multiplicarea | modificarea numărului de elemente componente, păstrându-se identitatea lor | zmeul cu trei capete |
| Diminuarea / hiperbolizarea | modificarea dimensiunilor unei structuri pentru efecte noi (povești, literatură științifico-fantastică, tehnică) | Degețica; Gulliver |
| Schematizarea | selecția anumitor însușiri și omiterea cu bună știință a amănuntelor inutile | desenul simplificat al unei hărți |
| Empatia | transpunerea imaginară în plan perceptiv, intelectiv și afectiv în altceva sau altcineva | actorul care se pune în pielea personajului |
Trei procedee, pe exemple
La BAC 2023 (var. 7, II.A) baremul a asociat: aglutinarea ↔ „nouă organizare a unor părți ușor de identificat”, multiplicarea ↔ „modificarea numărului de elemente păstrându-se identitatea lor”, diminuarea ↔ „modificarea dimensiunilor unei structuri…”, empatia ↔ „transpunerea imaginară în plan perceptiv, intelectiv și afectiv în altceva sau altcineva”. Enunțul „selecția anumitor însușiri și omiterea cu bună știință a amănuntelor inutile” descrie schematizarea.
Alte procedee care pot apărea: omisiunea (BAC august 2025, II.d), tipizarea, analogia.
Ce procedeu imaginativ presupune modificarea numărului de elemente păstrându-le identitatea?
Multiplicarea.
Cum se numește procedeul prin care selectezi însușiri și omiți detaliile inutile?
Schematizarea.
Formele imaginației
Involuntară (pasivă)
Caracteristici
fără scop conștient, spontană
Exemple
visul nocturn, reveria
Voluntară (activă)
Caracteristici
cu scop, planificată
Exemple
visul de perspectivă, imaginația reproductivă și creatoare
1 / 2
| Formă | Caracteristici | Exemple |
|---|---|---|
| Involuntară (pasivă) | fără scop conștient, spontană | visul nocturn, reveria |
| Voluntară (activă) | cu scop, planificată | visul de perspectivă, imaginația reproductivă și creatoare |
- Visul de perspectivă este „forma activă și voluntară a imaginației” (BAC august 2025, II.e), legat de viitor și de scopurile personale.
- Reveria prelungită poate influența negativ dezvoltarea personalității (BAC specială 2024, II.e): persoana se retrage din realitate, amână acțiunea, își slăbește motivația și voința.
Ce formă a imaginației este activă și voluntară și orientată spre viitor?
Visul de perspectivă.
Imaginația în relație cu alte procese
- Imaginație – gândire. Gândirea susține, verifică și evaluează rezultatele imaginației și o ferește de fantezii inutile (simulare 2024); imaginația folosește operațiile gândirii (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea) și devine creatoare mai ales când utilizează euristica (august 2026).
- Imaginație – memorie. Memoria oferă imaginației material de combinare (idei, imagini, trăiri) și îi conservă produsele; imaginația recombină ce a păstrat memoria.
Imaginația între memorie și gândire
Răspuns-model II.c: imaginație și gândire (fragment)
Imaginația și gândirea sunt procese cognitive superioare aflate în interacțiune. Imaginația creează imagini noi prin combinarea datelor din experiență, orientându-se spre viitor și spre necunoscut. Gândirea, prin operațiile sale (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea), îi oferă imaginației instrumentele de prelucrare, iar în același timp verifică și evaluează produsele ei, ferind-o de fantezii inutile. La rândul ei, imaginația îmbogățește gândirea cu ipoteze și soluții originale, mai ales când se folosesc procedee euristice. Prin colaborarea lor, omul poate prefigura produsele muncii înainte de realizare și poate rezolva probleme noi.
Exemplu concret: empatia ca procedeu al imaginației (II.d)
Marian citește o scrisoare a bunicului său din război și își imaginează, ca și cum ar fi acolo, frigul, teama și dorul de casă pe care le-a trăit acesta. Prin transpunerea imaginară în plan perceptiv, intelectiv și afectiv în persoana bunicului, Marian folosește empatia ca procedeu imaginativ.
Ce se cere la BAC
- II.A, BAC 2023 var. 7: asociere: Aglutinarea ↔ 4, Multiplicarea ↔ 3, Diminuarea ↔ 5, Empatia ↔ 1.
- II.d: „Ilustrați, printr-un exemplu concret… empatia ca procedeu al imaginației” (august 2024); „…omisiunea ca procedeu imaginativ” (august 2025); „…schematizarea, ca procedeu al imaginației” (august 2026); „…unul dintre procedeele imaginative” (simulare 2025); „…una dintre formele imaginației” (simulare 2024; 2023 var. 6).
- II.e: visul de perspectivă (iulie 2024 rezervă; august 2025); reveria prelungită (specială 2024).
- II.c: perechi frecvente: imaginație + gândire (specială 2024, simulare 2024, august 2024, august 2026), memorie + imaginație (iulie 2024 rezervă, august 2025, simulare 2025).
Greșeli care costă puncte
- Să confunzi multiplicarea cu diminuarea: prima schimbă numărul, a doua dimensiunile.
- Să dai exemplu de aglutinare care nu combină părți din lucruri diferite (ex. doar „un monstru”).
- Să scrii că imaginația nu are legătură cu realitatea: ea combină date din experiență și se verifică prin gândire.
- Să consideri visul de perspectivă involuntar: este activ și voluntar.
Termeni-cheie
- Imaginația
- Proces cognitiv superior prin care se creează imagini noi, pe baza combinării și transformării datelor din experiența anterioară; explorează necunoscutul și viitorul.
- Aglutinarea
- Procedeu imaginativ: nouă organizare a unor părți ușor de identificat, care au aparținut unor lucruri, ființe, fenomene (ex. sirena).
- Multiplicarea
- Procedeu imaginativ: modificarea numărului de elemente componente, păstrându-se identitatea lor (ex. zmeul cu mai multe capete).
- Diminuarea (și hiperbolizarea)
- Procedeu imaginativ: modificarea dimensiunilor unei structuri pentru a obține efecte noi (în povești, literatură științifico-fantastică, tehnică).
- Schematizarea
- Procedeu imaginativ: selecția anumitor însușiri și omiterea cu bună știință a amănuntelor inutile.
- Empatia
- Procedeu imaginativ: transpunerea imaginară, în plan perceptiv, intelectiv și afectiv, în altceva sau altcineva.
- Visul de perspectivă
- Formă activă și voluntară a imaginației, orientată spre viitor și spre realizarea unor scopuri personale.
- Reveria
- Formă a imaginației (visare cu ochii deschiși), în care persoana se retrage din realitate în imagini plăcute.