Noțiunea (conceptul)
Ce este
reflectă însușirile generale și esențiale ale unei clase de obiecte
Exemplu
„triunghi”, „pasăre”
Gândirea
Gândirea ca proces cognitiv superior: caracterul mijlocit, operațiile (analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea), noțiunea, judecata, raționamentul și funcția de înțelegere.
- 25 min
- La BAC: I · II.a · II.b · II.c · II.d · II.e
- De revizuit
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Gândirea = proces cognitiv superior, mijlocit și generalizat, care operează cu noțiuni, judecăți, raționamente.
Truc: Gândirea „vede” ce nu se vede: ploaia după asfaltul ud.
- 02
Analiza = descompunere mintală. Sinteza = recompunere mintală din însușiri esențiale.
- 03
Comparația = asemănări și deosebiri pe baza unui criteriu. Abstractizarea = reții trăsăturile fundamentale, lași deoparte pe cele secundare. Generalizarea = extinzi asupra unei întregi categorii.
Truc: A-C-G-A-S: Analiză, Comparație, Generalizare, Abstractizare, Sinteză.
- 04
Înțelegerea este o funcție esențială a gândirii; de ea depinde formarea sistemului ierarhizat al noțiunilor.
- 05
Cealaltă funcție majoră: rezolvarea de probleme. Înțelegerea și rezolvarea de probleme sunt strâns legate.
- 06
Gândirea lucrează cu limbajul: noțiunile se exprimă în cuvinte; conținuturile logice se exprimă verbal.
1 din 8
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
- Gândirea este procesul cognitiv superior care reflectă mijlocit și generalizat realitatea.
- Operează cu noțiuni, judecăți, raționamente și folosește limbajul.
- Cinci operații: analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea.
- Funcții esențiale: înțelegerea și rezolvarea de probleme.
- Față de procesele senzoriale, gândirea funcționează și când obiectul lipsește.
Definiție și caracteristici
Gândirea este procesul psihic cognitiv superior prin care se reflectă, într-o formă mijlocită și generalizată, însușirile generale și esențiale ale obiectelor și fenomenelor și relațiile dintre ele.
CaracteristicăExplicație
Mijlocită
informațiile se obțin indirect (experiență, limbaj, raționament), nu prin acțiune directă asupra analizatorilor
Generalizată
reflectă ce este comun unei clase de obiecte
Abstractă
se desprinde de aspectele concrete, secundare
Se exprimă prin limbaj
conținuturile logice ale gândirii se exprimă verbal
| Caracteristică | Explicație |
|---|---|
| Mijlocită | informațiile se obțin indirect (experiență, limbaj, raționament), nu prin acțiune directă asupra analizatorilor |
| Generalizată | reflectă ce este comun unei clase de obiecte |
| Abstractă | se desprinde de aspectele concrete, secundare |
| Se exprimă prin limbaj | conținuturile logice ale gândirii se exprimă verbal |
Ce înseamnă că gândirea are caracter mijlocit?
Obține informațiile indirect (prin experiență, limbaj, raționament), nu din acțiunea directă asupra simțurilor.
Formele logice ale gândirii
Judecata
Ce este
leagă noțiuni și afirmă sau neagă ceva
Exemplu
„Păsările au pene”
Raționamentul
Ce este
leagă judecăți și produce o nouă judecată
Exemplu
„Toate păsările au pene. Vrabia e pasăre. Deci vrabia are pene.”
1 / 3
| Formă | Ce este | Exemplu |
|---|---|---|
| Noțiunea (conceptul) | reflectă însușirile generale și esențiale ale unei clase de obiecte | „triunghi”, „pasăre” |
| Judecata | leagă noțiuni și afirmă sau neagă ceva | „Păsările au pene” |
| Raționamentul | leagă judecăți și produce o nouă judecată | „Toate păsările au pene. Vrabia e pasăre. Deci vrabia are pene.” |
Noțiunile se organizează într-un sistem ierarhizat (de la general la particular: animal – vertebrat – pasăre – vrabie).
Fiecare formă o leagă pe cea dinainte
Noțiunea
„pasăre”
Judecata
leagă noțiuni: „Păsările au pene”
Raționamentul
leagă judecăți: „Deci vrabia are pene”
Operațiile gândirii (definițiile din barem)
Analiza
Definiție
descompunerea mintală a unui obiect în părțile sale componente
Exemplu
împarți o floare în petale, sepale, stamine
Sinteza
Definiție
recompunerea mintală a obiectului din însușirile lui esențiale
Exemplu
reconstitui floarea întreagă din părți
Comparația
Definiție
stabilirea asemănărilor și deosebirilor între obiecte pe baza unui criteriu
Exemplu
compari două flori după culoare
Abstractizarea
Definiție
reținerea pe plan mintal a trăsăturilor fundamentale și neluarea în considerare a celor secundare
Exemplu
reții „are petale” și lași deoparte „e roșie”
Generalizarea
Definiție
extinderea însușirilor unui obiect asupra unei întregi categorii
Exemplu
„toate florile au petale”
1 / 5
| Operație | Definiție | Exemplu |
|---|---|---|
| Analiza | descompunerea mintală a unui obiect în părțile sale componente | împarți o floare în petale, sepale, stamine |
| Sinteza | recompunerea mintală a obiectului din însușirile lui esențiale | reconstitui floarea întreagă din părți |
| Comparația | stabilirea asemănărilor și deosebirilor între obiecte pe baza unui criteriu | compari două flori după culoare |
| Abstractizarea | reținerea pe plan mintal a trăsăturilor fundamentale și neluarea în considerare a celor secundare | reții „are petale” și lași deoparte „e roșie” |
| Generalizarea | extinderea însușirilor unui obiect asupra unei întregi categorii | „toate florile au petale” |
Cum lucrează operațiile împreună
Ce operație a gândirii este descompunerea mintală a unui obiect în părțile sale componente?
Analiza.
Funcțiile gândirii: înțelegerea și rezolvarea de probleme
Înțelegerea este funcția prin care stabilim legături și semnificații între informații și le integrăm în ceea ce știm deja. De ea depinde formarea sistemului ierarhizat al noțiunilor (BAC 2023, var. 5, II.B.4). Rezolvarea de probleme este funcția prin care gândirea caută și aplică soluții (vezi lecția Rezolvarea de probleme).
Argument: importanța înțelegerii (aprox. cinci rânduri)
Înțelegerea este importantă deoarece prin ea informațiile noi sunt legate de noțiunile pe care elevul le are deja. În acest fel, noțiunile se așază într-un sistem ierarhizat, de la general la particular, iar cunoștințele devin ușor de reactualizat și de folosit. Fără înțelegere, învățarea rămâne mecanică, iar noțiunile rămân izolate. Prin urmare, eficiența formării sistemului ierarhizat al noțiunilor depinde de înțelegere.
De ce depinde formarea sistemului ierarhizat al noțiunilor?
De înțelegere, ca funcție esențială a gândirii.
Gândirea și limbajul
Gândirea și limbajul se condiționează reciproc: gândirea produce conținuturile logice, limbajul le exprimă și le fixează. „Limbajul este instrumentul principal care fixează, vehiculează și coordonează informațiile” (text de la BAC iulie 2024, var. 3). Detalii în lecția Limbajul.
Ce se cere la BAC
- II.A, BAC 2023 var. 6 (asociere): Abstractizarea, Analiza, Comparația, Generalizarea ↔ enunțuri. Răspuns: a-2, b-1, c-4, d-5; enunțul 3 (recompunerea mintală) corespunde sintezei.
- II.d, BAC iulie 2024 var. 3: „Ilustrați, printr-un exemplu concret, caracterul mijlocit al gândirii.”
- II.B.4, BAC 2023 var. 5: „Argumentați, în aproximativ cinci rânduri, faptul că înțelegerea ca funcție esențială a gândirii este importantă, de aceasta depinzând eficiența formării sistemului ierarhizat al noțiunilor.”
- II.e, BAC august 2024: „Înțelegerea și rezolvarea de probleme sunt două procese inseparabile ale gândirii.”
- II.e, simulare 2026: „Superioritatea abstractizării ca modalitate de operare a gândirii în raport cu comparația.”
- II.a/b: gândirea apare în textele cu limbajul, memoria sau imaginația; cele trei caracteristici de la II.b pot fi: mijlocită, generalizată, abstractă (sau operații/funcții).
Greșeli care costă puncte
- Să confunzi sinteza cu generalizarea. Sinteza recompune obiectul; generalizarea extinde însușirile asupra categoriei.
- Să scrii „gândirea reflectă individualul și concretul”. Gândirea reflectă generalul și esențialul.
- Să uiți înțelegerea când enumeri funcțiile gândirii.
- Exemplu de caracter mijlocit care presupune simțurile directe („văd ploaia”): nu mai este mijlocit.
Termeni-cheie
- Gândirea
- Proces cognitiv superior care reflectă în mod mijlocit și generalizat realitatea, operând cu noțiuni, judecăți și raționamente.
- Caracter mijlocit
- Gândirea obține informații indirect, pe baza experienței, a limbajului și a operațiilor mintale, nu prin acțiune directă asupra simțurilor.
- Analiza
- Operație a gândirii: descompunerea mintală a unui obiect în părțile sale componente.
- Sinteza
- Operație a gândirii: recompunerea mintală a obiectului din însușirile lui esențiale.
- Comparația
- Operație a gândirii: stabilirea asemănărilor și deosebirilor între obiecte pe baza unui criteriu.
- Abstractizarea
- Operație a gândirii: reținerea pe plan mintal a anumitor trăsături fundamentale ale obiectelor și neluarea în considerare a altora, considerate secundare.
- Generalizarea
- Operație a gândirii: extinderea însușirilor unui obiect sau fenomen asupra unei întregi categorii.
- Înțelegerea
- Funcție esențială a gândirii: stabilirea de legături și semnificații; de ea depinde formarea sistemului ierarhizat al noțiunilor.
- Noțiunea
- Formă logică a gândirii care reflectă însușirile generale și esențiale ale unei clase de obiecte.