Subiectul II: cerințele a–e pas cu pas
Cum răspunzi la fiecare cerință din Subiectul II: înțeles, trei caracteristici, interacțiune, exemplu, argumentare. Cu răspuns-model.
- 25 min
- La BAC: II.a · II.b · II.c · II.d · II.e
- De revizuit

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
II.a: numește două procese din text și dă pentru fiecare un înțeles scurt, de definiție. Nu inventa procese care nu apar în text.
- 02
II.b: trei caracteristici ale unuia singur dintre procesele din a). Scrie-le ca trei propoziții separate.
- 03
II.c: explică cum se sprijină reciproc cele două procese, folosind termeni de specialitate. Scrie aproximativ o pagină.
- 04
II.d: exemplul trebuie să fie concret (cine, ce face, în ce situație). Definiția singură înseamnă jumătate de punctaj.
- 05
II.e: un punct de vedere + motive + concluzie. Argumentarea superficială se plătește scump.
- 06
Ordinea de lucru: citește textul, încercuiește cele două procese, apoi lucrează a → b → d → c → e.
Truc: c este cea mai lungă; o scrii când ai deja termenii din a și b scriși.
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
- Subiectul II are un text scurt și cinci cerințe: a) două procese + înțeles, b) trei caracteristici, c) interacțiunea (aprox. o pagină), d) exemplu, e) argumentare.
- Punctaj: a) 6p, b) 6p, c) 8p, d) 4p, e) 6p = 30p.
- Textul spune întotdeauna care sunt procesele: sublinierea lor în prima citire rezolvă a).
- La b), c), d) lucrezi cu terminologia din lecțiile despre procese: nu mai improviza vocabular.
- c) și e) sunt cele două cerințe cu două niveluri de punctaj (adecvat/superficial). Planul de pe ciornă contează.
Cele 30 de puncte ale Subiectului II
- a) procese și înțeles · 6 p
- b) trei caracteristici · 6 p
- c) interacțiunea · 8 p
- d) exemplul · 4 p
- e) argumentarea · 6 p
a) Două procese și înțelesul lor
- Citește textul și subliniază procesele
Caută substantive care sunt procese psihice din programă: gândire, limbaj, memorie, imaginație, atenție, motivație, voință, afectivitate, percepție etc.
- Alege cele mai clare două
Dacă textul pomenește trei, alege-le pe cele despre care știi să dai un înțeles exact. Textul de „scris” (model 2026) numește limbajul intern și gândirea.
- Scrie fiecare proces + înțelesul lui
Format: „Gândirea” – proces cognitiv superior care reflectă generalul și esențialul… Înțelesul = definiția din lecție, 1–2 propoziții.
Punctaj de barem: 2 × 1p pentru mențiune și 2 × 2p pentru înțeles. Dacă mențiunea e corectă și definiția e vagă, pierzi 2p la acel proces.
b) Trei caracteristici
Alegi procesul pe care îl stăpânești cel mai bine. Fiecare caracteristică valorează 2p, deci trei propoziții scurte și exacte:
Pentru gândire: (1) este un proces cognitiv mijlocit; (2) operează cu noțiuni, adică generalizat; (3) folosește operații precum analiza, sinteza, comparația.
Caracteristicile se iau din lecții: ele sunt propoziții scurte care încep cu „este”, „reflectă”, „se manifestă”. Pentru a nu confunda: caracteristică = trăsătură specifică, formă = tipul (ex. memorie mecanică/logică), funcție = rolul. Baremul de la b) cere „caracteristici”, dar corectorul acceptă orice trăsătură adevărată și specifică a procesului.
Câte caracteristici cere II.b) și ale câtor procese?
c) Interacțiunea proceselor (aproximativ o pagină)
Aceasta este cea mai grea cerință (8p). Structura unui răspuns care ia punctajul maxim:
- Propoziția de deschidere: cele două procese sunt strâns legate în personalitate.
- Cum îl ajută primul pe al doilea (cu termeni).
- Cum îl ajută al doilea pe primul.
- Un exemplu scurt de situație în care lucrează împreună.
- Concluzie: rolul lor combinat în adaptare/ în personalitate.
Planul pentru cerința c
Deschiderea
cele două procese sunt strâns legate
Primul îl ajută pe al doilea
cu termeni
Al doilea îl ajută pe primul
Un exemplu scurt
o situație în care lucrează împreună
Concluzia
rolul lor combinat
Limbajul și gândirea sunt procese psihice în interacțiune permanentă. Gândirea, proces cognitiv superior, produce conținuturile logice (noțiuni, judecăți, raționamente), iar limbajul le exprimă și le fixează în cuvinte. Fără limbaj, gândirea ar rămâne neexprimată și greu de comunicat; fără gândire, limbajul ar fi o înșiruire de sunete lipsită de sens.
Limbajul intern, adică vorbirea pe care o ducem în gând, susține operațiile gândirii: când un elev rezolvă o problemă, își spune în gând datele, compară, face legături. În acest fel limbajul îndeplinește funcția cognitivă și pe cea de autoreglare a conduitei. La rândul ei, gândirea selectează și ordonează ideile înainte de a fi scrise sau rostite; astfel mesajul scris devine coerent. Putem spune că cele două procese se condiționează reciproc: limbajul este instrumentul gândirii, iar gândirea este conținutul pe care îl exprimă limbajul.
d) Exemplul concret
- Citește exact ce noțiune se cere
La d) se cere un exemplu pentru o singură noțiune: „caracterul mijlocit al gândirii”, „empatia ca procedeu al imaginației”, „o funcție a limbajului”, „una dintre strategiile rezolutive” etc.
- Pune un personaj într-o situație
Nume + loc + ce face + ce se vede din noțiune.
- Închide cu legătura
O frază: „Acest exemplu ilustrează… deoarece…”.
Exemplu pentru „caracterul mijlocit al gândirii”: Dan vede asfaltul ud dimineața și concluzionează că a plouat noaptea, deși nu a văzut ploaia; informația a fost obținută indirect, prin raționament, nu direct prin simțuri.
Ce primești la II.d) dacă dai doar explicația teoretică corectă?
e) Argumentarea unui punct de vedere personal
Baremul distinge doar două niveluri: convingătoare (6p) și neconvingătoare, superficială (2p). Un răspuns convingător are mereu:
- o idee clară (poziția ta, legată direct de enunț);
- cel puțin două motive (cu termeni de specialitate);
- o ilustrare scurtă sau o consecință;
- o concluzie.
Consider că funcția persuasivă a limbajului este importantă deoarece permite influențarea convingerilor și a conduitei altora prin mijloace verbale. În primul rând, ea contribuie la formarea atitudinilor: un profesor care își argumentează clar ideile îi poate motiva pe elevi să învețe. În al doilea rând, persuasiunea sprijină cooperarea socială, pentru că oamenii pot ajunge la o înțelegere fără constrângere. Totuși, ea trebuie folosită responsabil, căci același mecanism poate manipula. Prin urmare, funcția persuasivă a limbajului este importantă pentru comunicare și pentru relațiile sociale atâta timp cât respectă adevărul.
Ce se cere la BAC
- II.a (model 2026): „Precizați înțelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text.” Textul: Scrisul este centrat pe mesaj… coordonat din interior prin mijloacele limbajului intern și ale gândirii. → procesele: limbajul (intern) și gândirea.
- II.d (model 2026): „Ilustrați, printr-un exemplu concret, una dintre strategiile rezolutive.”
- II.e (model 2026): „Argumentați un punct de vedere personal referitor la importanța funcției persuasive a limbajului.”
- Barem II.c: adecvat și în spațiu = 8p; adecvat dar în afara spațiului = 6p; superficial = 3p.
Greșeli care costă puncte
- Descrii procesele separat la c) în loc să arăți interacțiunea.
- Mai mult de un proces la b). Se cer caracteristici ale unuia singur; extra nu se compensează.
- Exemplul fără personaj/situație: devine explicație teoretică (2p din 4).
- Argumentarea fără motive: „e important pentru că așa cred” = superficial.
- Cuvinte vagi („mintea”, „creierul”) în loc de termenii procesului.
Termeni-cheie
- Proces/fenomen psihic menționat
- Denumirea exactă, preluată din text, a unui proces psihic (ex. gândirea, memoria); 1 punct pentru mențiune.
- Înțelesul unui proces
- Definiția pe scurt: ce este procesul și ce reflectă sau ce face (2 puncte pentru fiecare proces).
- Caracteristică
- Trăsătură specifică a unui proces psihic (ex. pentru gândire: caracter mijlocit, generalizat, abstract); se cer trei, câte 2 puncte.
- Interacțiunea proceselor
- Modul în care două procese se susțin reciproc (ex. memoria oferă material imaginației; limbajul exprimă gândirea).
- Exemplu concret
- O situație sau un personaj în care noțiunea cerută se vede (4 puncte); doar teoria, fără exemplu, primește 2 puncte.
- Argumentare convingătoare
- Idee susținută prin cel puțin un motiv și o ilustrare, cu legături logice; altfel este neconvingătoare, superficială.
- Termen în sensul specific psihologiei
- Cuvânt folosit cu sensul din psihologie, nu din limbajul comun (ex. „reprezentare”, „motivație”, „atenție voluntară”).