Mica Înțelegere, Înțelegerea Balcanică, Titulescu, Pactul Ribbentrop-Molotov, pierderile din 1940, războiul alături de Germania, 23 august 1944, Tratatul de pace din 1947.
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Interbelic: politică de securitate colectivă — Societatea Națiunilor, Mica Înțelegere (1921), Înțelegerea Balcanică (Atena, 9 februarie 1934), diplomat Titulescu.
Titulescu: ministru de externe (1927–1928, 1932–1936), președinte al Adunării Societății Națiunilor (1930, 1931); exclus din guvern în 1936.
23 august 1939: Pactul Ribbentrop-Molotov; 1940: note ultimative sovietice (26–27 iunie), Dictatul de la Viena (30 august), Craiova (7 septembrie).
23 noiembrie 1940: România aderă la Pactul Tripartit; 22 iunie 1941: intră în război contra URSS, alături de Germania.
23 august 1944: ieșirea din alianța cu Germania; 12 septembrie 1944: armistițiul; 10 februarie 1947: Tratatul de pace de la Paris.
Culorile din lecție:termencifră, dată
România vrea să păstreze frontierele din 1918–1920. Instrumente: Societatea Națiunilor (membră din 1919), convenția defensivă cu Polonia (1921; tratat de alianță în 1926), Mica Înțelegere (1921; convenția româno-cehoslovacă la 22 aprilie 1921), tratatul cu Franța (1926), Înțelegerea Balcanică (1934).
Înțelegerea Balcanică a fost semnată la Atena, la 9 februarie 1934, de Grecia, Iugoslavia, România și Turcia: statele își garantau mutual siguranța frontierelor balcanice. Pentru România semnează ministrul de externe Nicolae Titulescu (ministru în 1927–1928 și 1932–1936, ales în 1930 și 1931 președinte al Adunării Societății Națiunilor). Titulescu susține securitatea colectivă, reluarea relațiilor cu URSS (1934) și condamnă agresiunea Italiei în Abisinia (1935); discursul său antinazist și atitudinea față de URSS duc la excluderea lui din guvern în 1936.
Ce a fost Mica Înțelegere?
München (septembrie 1938) marchează sfârșitul sistemului de alianțe al României și destrămarea Micii Înțelegeri. 23 august 1939: Pactul Ribbentrop-Molotov; 1 septembrie 1939 începe războiul, iar România rămâne inițial neutră. 1940: în urma notelor ultimative sovietice din 26–27 iunie (după manualul Niculescu: 26 și 28 iunie), România cedează Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța; Dictatul de la Viena (30 august) – nord-vestul Transilvaniei trece la Ungaria; Tratatul de la Craiova (7 septembrie) – Cadrilaterul trece la Bulgaria. La 23 noiembrie 1940 România aderă la Pactul Tripartit; la 22 iunie 1941 intră în război contra URSS, pentru recuperarea teritoriilor pierdute. La 23 august 1944 România iese din alianța cu Germania și întoarce armele; Convenția de armistițiu cu Națiunile Unite este semnată la Moscova la 12 septembrie 1944. Tratatul de pace (Paris, 10 februarie 1947) anulează Dictatul de la Viena, dar confirmă granița de est impusă în iunie 1940 și obligă România la despăgubiri de război.
La 1 septembrie 1939 începe războiul, iar România rămâne inițial neutră. În 1940 pierde Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, apoi nord-vestul Transilvaniei (Dictatul de la Viena).
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Ce teritorii pierde România în 1940?
Ce a stabilit Tratatul de pace din 1947?
Numiți alianța defensivă creată în 1921, precizată în sursa dată. Sursa (V. Georgescu, Istoria românilor): „În 1921, România, Cehoslovacia și Iugoslavia au creat Mica Înțelegere, o alianță defensivă și antirevizionistă [...]; tot în 1921, statul […]”
Precizați secolul la care se referă sursa dată. Sursa (V. Georgescu, Istoria românilor): „În 1921, România, Cehoslovacia și Iugoslavia au creat Mica Înțelegere, o alianță defensivă și antirevizionistă [...]; tot în 1921, statul […]”
Menționați regele României și acțiunea desfășurată de statul român în 1928, la care se referă sursa dată. Sursa (V. Georgescu, Istoria românilor): „În 1921, România, Cehoslovacia și Iugoslavia au creat Mica Înțelegere, o alianță defensivă și antirevizionistă [...]; tot în 1921, statul […]”
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la acțiunile de politică externă la care participă România în 1926. Sursa (V. Georgescu, Istoria românilor): „În 1921, România, Cehoslovacia și Iugoslavia au creat Mica Înțelegere, o alianță defensivă și antirevizionistă [...]; tot în 1921, statul […]”
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1929-1936, susținându-l cu două informații selectate din sursă. Sursa (V. Georgescu, Istoria românilor): „În 1921, România, Cehoslovacia și Iugoslavia au creat Mica Înțelegere, o alianță defensivă și antirevizionistă [...]; tot în 1921, statul […]”
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) Sursa (V. Georgescu, Istoria românilor): „În 1921, România, Cehoslovacia și Iugoslavia au creat Mica Înțelegere, o alianță defensivă și antirevizionistă [...]; tot în 1921, statul […]”