Populația și caracteristicile ei geodemografice

Numărul, densitatea, mișcarea naturală și migratorie, structura pe vârste, grupuri etnice și religioase: Europa și România, cu cauze și consecințe de tipul cerut la BAC.

25 min
La BAC: II.E · III.D · III.B
Verificat pe bareme

Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

01
Europa: circa 10% din populația lumii, densitate mare în vest (Olanda, Belgia), mică în nord (Islanda, Finlanda); natalitate scăzută, îmbătrânire.
02
România are circa 19 milioane de locuitori (2021) și o scădere de la circa 22,8 milioane (1992): spor natural negativ și bilanț migratoriu negativ.
03
Cauzele bilanțului migratoriu negativ: șomaj, salarii mici, restructurarea industriei, atracția statelor vest-europene.
04
Consecințele: scăderea și îmbătrânirea populației, lipsa forței de muncă, remitențe, copii rămași acasă.
05
Populația tânără (0–14 ani) a scăzut în România de la 15,8% (2009) la 15,7% (2019) și în Portugalia de la 15,4% la 13,7% (iunie 2026).
06
Urbanizare: Europa circa trei sferturi urban; România puțin peste jumătate.

1 din 5

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

Europa: populație numeroasă, dar cu creștere lentă sau negativă, urbanizare ridicată, îmbătrânire, migrații spre vest.
România: scădere demografică după 1990 (spor natural negativ, emigrare), îmbătrânire, rural în scădere.
Calculele tipice din tabele: diferențe între procente (populația sub 14 ani), procent lipsă, creșteri.
Explicațiile tipice: cauză/consecință a emigrării, factor al scăderii natalității, ocupare în agricultură.

Europa

8 min o întrebare la final

Număr și densitate. Circa 746 de milioane de locuitori în 2018 (cu partea europeană a Rusiei; manualul Corint de clasa a VI-a), adică circa 9–10% din populația lumii. Densitate medie de circa 71 loc/km². Zone dens populate: Olanda, Belgia, vestul Germaniei, sudul Regatului Unit, nordul Italiei (Valea Padului). Zone slab populate: Islanda, nordul Scandinaviei, Rusia de nord.

Mișcarea naturală. Natalitate scăzută, mortalitate relativ constantă, spor natural apropiat de zero sau negativ în est și sud-est (Bulgaria, Ucraina, România, statele baltice), pozitiv în câteva state din vest și nord (de exemplu Irlanda, Luxemburg, Cipru).

Structura pe vârste. Îmbătrânire demografică; piramida vârstelor arată o bază îngustă (puțini copii) și un vârf larg. Speranța de viață este ridicată (în UE, 81,5 ani în 2024; în România, 76,5 ani, Eurostat), mai mare în vest și nord decât în est.

Migrații. Fluxuri din est și sud-est spre vest și nord (muncă), imigrare din Africa și Asia, refugiați. Urbanizare ridicată (circa 74% din populație trăiește în orașe, ONU, 2018).

Etnie, limbă, religie. Popoare indo-europene (germanice, romanice, slave), plus ugro-finice (maghiari, finlandezi, estonieni), turcice, basci. Creștinism (catolici în sud și vest, protestanți în nord, ortodocși în est și sud-est), islam în Balcani.

Harta densității populației Europei în anul 2000: maro închis în Olanda, Belgia, vestul Germaniei, sudul Regatului Unit și nordul Italiei, galben deschis în nordul Scandinaviei și al Rusiei — Densitatea populației în anul 2000, cu legenda în engleză (persoane pe km²): cu cât e mai închis, cu atât e mai dens. Găsești aici zonele din lecție: Olanda, Belgia, vestul Germaniei, sudul Regatului Unit, Valea Padului.
Autor: SEDACMaps · CC BY 2.0 · Wikimedia Commons

Cum se calculează sporul natural?

România

10 min 2 întrebări la final

Număr. Recensămintele arată scăderea: 22,81 milioane (1992), 21,68 milioane (2002), 20,12 milioane (2011), 19,05 milioane (2021; exact 19.053.815). La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă era de circa 19,04 milioane (Eurostat). Densitate medie de circa 80 loc/km², mare în București–Ilfov, în Prahova, Brașov, Subcarpați, litoral; mică în munții înalți, Delta Dunării, câmpiile secetoase.

Mișcarea naturală. Natalitate de circa 7,5 ‰ și mortalitate de circa 12,8 ‰ în 2024 (Eurostat), deci spor natural negativ.

Migrații. După 1990: bilanț migratoriu negativ (emigrare spre Italia, Spania, Germania, Regatul Unit etc.), mai ales după 2007; migrație internă de la sat la oraș.

Structura pe vârste. Îmbătrânire; din tabelul iunie 2026: pondere a populației sub 14 ani de 15,8% (2009) și 15,7% (2019) în România, 15,4% și 13,7% în Portugalia.

Urban/rural. Puțin peste jumătate din populație este urbană: 52,2% la recensământul din 2021 (54,0% în 2011). Orașul cel mai mare este București (1.716.961 de locuitori în 2021).

Etnii și religii. La recensământul din 2021, dintre persoanele care și-au declarat etnia: români 89,3%, maghiari 6,0%, romi 3,4%, apoi ucraineni, germani, turci, ruși-lipoveni, tătari, sârbi, slovaci etc. (pentru circa 2,5 milioane de persoane informația lipsește). Religie: ortodocși circa 85% dintre cei care și-au declarat religia (73,6% din totalul populației).

Populația României la recensăminte

199222,81 mil.
200221,68 mil.
201120,12 mil.
202119,05 mil.

Scădere continuă: 3,76 milioane de locuitori mai puțin în 2021 față de 1992.

Model: o cauză și o consecință (iunie 2025, II.E)

Cauză: după 1990, restructurarea industriei a produs șomaj și salarii mici, iar mulți români au emigrat spre statele din vestul Europei, unde existau locuri de muncă mai bine plătite.

Consecință: populația României a scăzut și a îmbătrânit, iar în unele zone rurale a apărut un deficit de forță de muncă.

Dă o cauză a bilanțului migratoriu negativ al României după 1990.

Dă o consecință a emigrării masive.

Ce se cere la BAC

4 mincum apare la examen

Iunie 2025, var. 1, II.E: „Prezentați o cauză a valorii negative a bilanțului migratoriu în România, în perioada 1990–2005; prezentați o consecință.” (câte 2 p; 1 p pentru răspuns parțial: „doar cauze economice / sociale”, respectiv „doar forță de muncă / numărul populației”).
Model 2026, III.D.1–3: tabelul structurii populației ocupate în Franța, România, Regatul Unit; calculul procentului lipsă (3,8%), explicația ocupării în agricultură în România, explicația ponderii serviciilor în Regatul Unit.
Iunie 2026, var. 3, III.D: tabelul cu procentul populației sub 14 ani (Portugalia și România, 2009 și 2019): scăderea în Portugalia (1,7%), diferența România–Portugalia în 2019 (2%), un factor al scăderii (2 p).

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

Bilanț migratoriu explicat prin natalitate.
Cauze generale („economice”) fără mecanism.
Calculele făcute invers, cu rezultat negativ.
Densitatea exprimată fără unitatea loc./km² sau calculată cu suprafața greșită.

Termeni-cheie

Densitatea populației: Numărul de locuitori pe km²; se obține împărțind populația la suprafață.
Spor natural: Diferența dintre natalitate și mortalitate (în ‰); poate fi pozitiv sau negativ.
Natalitate: Numărul de născuți vii la 1.000 de locuitori într-un an.
Mortalitate: Numărul de decese la 1.000 de locuitori într-un an.
Bilanț migratoriu: Diferența dintre imigranți și emigranți; negativ când pleacă mai mulți decât sosesc.
Îmbătrânire demografică: Creșterea ponderii persoanelor de peste 65 de ani și scăderea ponderii tinerilor.
Speranța de viață: Numărul mediu de ani pe care îl poate trăi o persoană născută într-un an dat.
Urbanizare: Creșterea ponderii populației urbane în totalul populației.
Piramida vârstelor: Grafic al populației pe grupe de vârstă și sexe; în Europa are forma de urnă.

Notițele mele

Salvat local