Tundră
Vegetație
Licheni, mușchi, arbuști pitici
Sol
Soluri de tundră, înghețate
Faună
Ren, vulpe polară
Unde
Nordul Scandinaviei, Rusiei
Învelișul biopedogeografic al Europei și al României
Zonele de vegetație, fauna și solurile Europei, apoi etajarea vegetației și solurile României, plus factorii naturali care favorizează o cultură (vița-de-vie, cerealele).
- 22 min
- La BAC: II.E.2 · III.C.5 · I.E.1
- Verificat pe bareme
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Zone în Europa, de la nord la sud: tundră, taiga, păduri de foioase și mixte, stepă/pustă, vegetație mediteraneană.
Truc: T-T-P-S-M.
- 02
Solurile urmează vegetația: podzol (taiga), brun (foioase), cernoziom (stepă), terra rossa (mediteran).
- 03
Etajarea în Carpați: foioase (fag, stejar) jos, conifere (brad, molid), subalpin (jneapăn, ienupăr), alpin (pajiști).
- 04
Câmpiile din sud-estul României au stepă și silvostepă pe cernoziomuri: zonă de cereale.
- 05
Viță-de-vie în Câmpia Olteniei: nisipuri, temperaturi ridicate, soare mult, drenaj bun.
- 06
Fauna: ursul, lupul, râsul, capra neagră în Carpați; păsări (pelicani, cormorani) în Deltă.
1 din 5
Pe scurt
Culorile din lecție:termenidee-cheie
- Europa: tundră, taiga, păduri de foioase și mixte, stepă (pustă), vegetație mediteraneană, etajare în munți.
- Soluri corelate: tundră (soluri înghețate), podzol (taiga), brun (foioase), cernoziom (stepă), terra rossa (mediteran).
- România: etajare a vegetației și a solurilor de la stepă și silvostepă la pajiști alpine.
- Fauna: mare diversitate în Carpați; Delta Dunării = zonă de păsări acvatice.
- Aplicații: factori naturali care favorizează o cultură (cereale, viță-de-vie).
Europa
Taiga
Vegetație
Molid, pin, brad
Sol
Podzol
Faună
Urs, lup, elan, râs
Unde
Scandinavia, nordul Rusiei
Păduri de foioase și mixte
Vegetație
Fag, stejar, carpen, tei
Sol
Brun, argiluvisol
Faună
Cerb, mistreț, căprior, vulpe
Unde
Europa de Vest și Centrală
Stepă / pustă
Vegetație
Ierburi (păiuș, colilie)
Sol
Cernoziom
Faună
Rozătoare, păsări de pradă
Unde
Sudul Rusiei, Ucraina, Ungaria
Vegetație mediteraneană
Vegetație
Maquis, stejar de plută, măslin, pin
Sol
Terra rossa
Faună
Reptile, păsări migratoare
Unde
Sudul Europei
Etajată
Vegetație
Foioase→conifere→alpin
Sol
Soluri montane
Faună
Capră neagră, ursul
Unde
Alpi, Pirinei, Carpați
1 / 6
| Zonă | Vegetație | Sol | Faună | Unde |
|---|---|---|---|---|
| Tundră | Licheni, mușchi, arbuști pitici | Soluri de tundră, înghețate | Ren, vulpe polară | Nordul Scandinaviei, Rusiei |
| Taiga | Molid, pin, brad | Podzol | Urs, lup, elan, râs | Scandinavia, nordul Rusiei |
| Păduri de foioase și mixte | Fag, stejar, carpen, tei | Brun, argiluvisol | Cerb, mistreț, căprior, vulpe | Europa de Vest și Centrală |
| Stepă / pustă | Ierburi (păiuș, colilie) | Cernoziom | Rozătoare, păsări de pradă | Sudul Rusiei, Ucraina, Ungaria |
| Vegetație mediteraneană | Maquis, stejar de plută, măslin, pin | Terra rossa | Reptile, păsări migratoare | Sudul Europei |
| Etajată | Foioase→conifere→alpin | Soluri montane | Capră neagră, ursul | Alpi, Pirinei, Carpați |
Regiunile deltaice și lacustre au o vegetație proprie (stuf, sălcii).
Zonele de vegetație, cu legenda în engleză: tundra (albastru foarte deschis), taiga (albastru), foioase și mixte (verde), stepă (oliv), mediteraneană (portocaliu), conifere montane (albastru închis). Rusia și Turcia sunt gri, harta nu le acoperă, iar pusta Ungariei nu apare separat.
Autor: SEDACMaps · CC BY 2.0 · Wikimedia Commons
România
Câmpie și dealuri. Stepă și silvostepă în sud-est (Bărăgan, Dobrogea) și în sudul Moldovei, pe cernoziomuri; păduri de stejar, gorun, cer și gârniță în câmpiile mai umede și pe dealuri; păduri de foioase pe soluri brune și argiluvisoluri; pe nisipurile din Oltenia, vegetație specifică și vii.
Munte (etajare). Stejar (cer, gârniță, gorun) până la circa 500–600 m; fag între circa 500–600 m și 1.200 m (în amestec cu coniferele urcă mai sus); conifere (molid, brad, pin, zâmbru) între circa 1.200 și 1.800 m; subalpin (jneapăn, ienupăr, afin) între circa 1.800 și 2.000 m; alpin (pajiști, plante pitice) peste circa 2.000 m. Limitele variază după regiune și expoziția versanților.
Lunci și Deltă. Sălcii, plopi, stuf, nuferi; soluri aluviale. În Delta Dunării: peste 300 de specii de păsări (pelican, cormoran, egretă), pești (crap, șalău, sturioni).
Soluri. Cernoziom (câmpii), sol brun și argiluvisol (dealuri și podișuri), podzol (munte, sub conifere), soluri aluviale (lunci), soluri nisipoase (Oltenia), solonceacuri (zone aride, Dobrogea, Bărăgan).
Faună. Urs brun, lup, râs, cerb, capră neagră (Rodna, Retezat), căprior, mistreț, vulpe; floarea-de-colț și garofița Pietrei Craiului sunt ocrotite.
Etajele de vegetație, de jos în sus
Care sunt etajele de vegetație din Carpați?
Foioase, conifere, subalpin (jneapăn, ienupăr), alpin (pajiști).
Ce sol se formează sub stepă și silvostepă?
Cernoziomul, sol negru bogat în humus, bun pentru cereale.
Prezintă un factor natural care favorizează viticultura.
Veri calde și însorite și sol nisipos / versanți însoriți cu drenaj bun.
Ce se cere la BAC
- Model 2026, II.E.2: „Prezentați un factor natural care favorizează cultivarea viței-de-vie în subunitatea de relief marcată cu numărul 17” (Câmpia Olteniei) → barem: 2 p factor complet; 1 p „relief / climă / soluri (nisipuri)”.
- Iunie 2026, var. 3, III.C.5: „tipul de vegetație naturală din regiunile de câmpie” (Ungaria) → pustă / stepă, se acceptă și silvostepă.
- Iunie 2026, var. 3, II.C.4: „Culturile de cereale ocupă suprafețe întinse în subunitățile de relief marcate cu numerele: a. 13 și 15, b. 14 și 16, c. 17 și 19, d. 18 și 20.” → barem: b.
Greșeli care costă puncte
- Stepa localizată în nordul țării sau în Carpați.
- Factorul natural numit doar „clima”, fără efectul asupra culturii.
- Podzolul pus în câmpii.
- Etajele montane în ordine inversă.
Termeni-cheie
- Tundră
- Vegetație din nordul continentului (licheni, mușchi, arbuști pitici) pe soluri înghețate.
- Taiga
- Pădure de conifere (molid, pin, brad) din nordul Europei, pe podzoluri.
- Silvostepă
- Zonă de tranziție între pădure și stepă, cu petice de pădure printre pajiști, pe cernoziomuri.
- Stepă / pustă
- Pajiști cu ierburi (păiuș, colilie), în climă uscată; pustă în Câmpia Panonică.
- Cernoziom
- Sol negru, bogat în humus, format sub stepă și silvostepă; cel mai fertil sol pentru cereale.
- Sol brun / argiluvisol
- Soluri de pădure de foioase, cu fertilitate medie, folosite pentru cereale, pomi și vii.
- Podzol
- Sol acid, spălat, format sub păduri de conifere în clima rece și umedă.
- Etajarea vegetației
- Succesiunea zonelor de vegetație odată cu altitudinea în munți: foioase, conifere, subalpin, alpin.
- Terra rossa
- Sol roșu al climei mediteraneene, format pe calcare.