Aristotel
Sensul vieții
fericirea (eudaimonia)
Cuvinte-cheie
activitatea sufletului conform cu virtutea
Sursă oficială
Model 2025, I.2; var. 3/2026, I.10
Sensul vieții
Cum răspund Aristotel (fericirea ca activitate conform cu virtutea), Epicur (plăcerea), Blaga (destinul creator) și Sartre (sensul ca alegere) la întrebarea ce dă sens vieții.
- 25 min
- La BAC: I · II.A · II.B–C · III.A
- De revizuit
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Aristotel: sensul vieții e fericirea (eudaimonia) = activitatea sufletului conform cu virtutea / rațiunea.
Truc: Fericirea nu e un sentiment, ci o activitate bine făcută.
- 02
Epicur (hedonism): viața are sens prin plăcere, adică absența durerii din corp și a tulburării din suflet.
- 03
Blaga: sensul existenței umane = destinul creator; omul creează cultură.
- 04
Sartre (existențialism): sensul nu e dat, ci îl alege omul; sensul vieții depinde doar de alegerile lui.
- 05
Perspective religioase: sensul vine din relația cu divinitatea și cu mântuirea. (De verificat formularea manualelor.)
- 06
La BAC: grila (3 itemi în trei lucrări), II.A (poți numi un filosof pentru problema sensului) și II.C.
1 din 10
Pe scurt
Culorile din lecție:termenidee-cheie
- Întrebarea: ce dă sens vieții omului? Programa: „Sensul vieții”.
- Aristotel: fericirea ca activitate a sufletului conform cu virtutea.
- Epicur (hedonism): plăcerea ca absență a durerii și a tulburării.
- Blaga: destinul creator; omul creează cultură.
- Sartre: sensul îl alege omul; existența precede esența.
- Itemi oficiali: model 2025, I.2 și I.3; var. 3/2026, I.1, I.7 și I.10.
Ce înseamnă „sensul vieții”
Sensul vieții este răspunsul la întrebarea pentru ce trăim și ce dă valoare existenței noastre. Filosofii îl caută în trei direcții:
- în fericire (Aristotel, Epicur),
- în creație (Blaga),
- în alegerea liberă (Sartre).
Trei direcții pentru sensul vieții
Ce teorie spune că sensul vieții depinde doar de alegerile omului?
Existențialismul.
Aristotel: fericirea ca activitate
Pentru Aristotel, scopul suprem al omului este fericirea (eudaimonia). Fericirea nu este o stare plăcută de moment, ci activitatea sufletului conform cu virtutea (model 2025, I.2: „activitatea sufletului conform cu rațiunea”; var. 3/2026, I.10, răspuns c: Aristotel).
Ideea de bază: fiecare lucru își are funcția proprie; funcția omului este activitatea rațională. Omul fericit este cel care își folosește bine rațiunea, adică acționează virtuos (curajos, moderat, drept) și, la nivelul cel mai înalt, se dedică cunoașterii. De aceea itemul din modelul 2026 despre etica deontologică are drept distractor „scopul său este obținerea fericirii, înțeleasă ca activitate a trupului conform cu virtutea”: formula corectă este activitatea sufletului, nu a trupului.
Cum definește Aristotel binele?
Activitatea sufletului conform cu rațiunea (virtutea).
Epicur: plăcerea ca sens
Pentru hedonism (Epicur, la nivel de manual), binele suprem e plăcerea, înțeleasă nu ca desfrâu, ci ca înlăturarea durerii din corp și a suferinței din suflet (formularea e a distractorului din modelul 2026, I.9-b, atribuit hedonismului; vezi și lecția despre teoriile morale).
Blaga: destinul creator
Lucian Blaga: sensul existenței umane este destinul creator (var. 3/2026, I.1-d). Omul este creator de cultură (model 2026, I.1-b). Sensul vine din creație: știință, artă, filosofie, mituri, religie.
Pentru Blaga, în ce constă sensul existenței umane?
În destinul creator.
Sartre: sensul ca alegere
Existențialismul (J.-P. Sartre) susține că existența precede esența: omul există mai întâi și apoi se definește prin ce face. Prin urmare, sensul vieții nu este dat în prealabil; îl construiește fiecare prin alegerile sale libere, pentru care este responsabil. Itemul: model 2025, I.3 (existențialism); var. 3/2026, I.7 (omul este condamnat să fie liber).
Existența precede esența
Omul există
mai întâi
Alege și face
alegeri libere
Se definește
prin ce face
Perspectiva religioasă
În perspectiva religioasă, sensul vieții vine din relația omului cu divinitatea și din împlinirea unui scop dat de ea (mântuirea). Este opusă existențialismului, în care sensul nu e dat din afară.
Tabel comparativ
Hedonism
Sensul vieții
plăcerea
Cuvinte-cheie
absența durerii și a suferinței
Sursă oficială
Model 2025, I.7; model 2026, I.9-b
Blaga
Sensul vieții
creația
Cuvinte-cheie
destin creator, creator de cultură
Sursă oficială
Var. 3/2026, I.1; model 2026, I.1
Sartre / existențialism
Sensul vieții
alegerea liberă
Cuvinte-cheie
existența precede esența; condamnat să fie liber
Sursă oficială
Model 2025, I.3; var. 3/2026, I.7
1 / 4
| Filosof / teorie | Sensul vieții | Cuvinte-cheie | Sursă oficială |
|---|---|---|---|
| Aristotel | fericirea (eudaimonia) | activitatea sufletului conform cu virtutea | Model 2025, I.2; var. 3/2026, I.10 |
| Hedonism | plăcerea | absența durerii și a suferinței | Model 2025, I.7; model 2026, I.9-b |
| Blaga | creația | destin creator, creator de cultură | Var. 3/2026, I.1; model 2026, I.1 |
| Sartre / existențialism | alegerea liberă | existența precede esența; condamnat să fie liber | Model 2025, I.3; var. 3/2026, I.7 |
Ce se cere la BAC
- Grila: model 2025, I.2 (Aristotel – „binele înseamnă: activitatea sufletului conform cu rațiunea”, d); I.3 (existențialism, a); var. 3/2026, I.1 (Blaga – destin creator, d), I.7 (Sartre, a), I.10 (Aristotel, c).
- II.A: o problemă de tip „sensul vieții” poate fi analizată folosind oricare dintre cei trei filosofi (nu a apărut ca temă în cele trei lucrări consultate).
- II.C și III.B.2: cere exemple concrete și argumente; poți folosi alegerea unui scop (voluntariat, studii, familie) ca ilustrare a sensului.
Greșeli care costă puncte
Termeni-cheie
- Sensul vieții
- Răspunsul la întrebarea pentru ce trăiește omul și ce dă valoare existenței lui.
- Eudaimonie (fericire)
- La Aristotel, activitatea sufletului conform cu virtutea; scopul suprem al vieții omului.
- Virtute
- Dispoziție stabilă de a acționa bine; la Aristotel, calitatea prin care sufletul își realizează funcția rațională.
- Hedonism
- Teoria potrivit căreia plăcerea (absența durerii și a suferinței) este binele suprem.
- Destin creator
- La Blaga, sensul existenței umane: omul își împlinește misiunea creând cultură.
- Existențialism
- Orientare filosofică (Sartre) potrivit căreia omul își dă singur sensul prin alegerile sale libere.