Morala

Eticile teleologice: eudaimonism, hedonism, utilitarism

Cum definesc binele Aristotel (activitatea sufletului conform cu virtutea), hedoniștii (plăcerea, absența durerii) și utilitariștii (utilitatea, fericirea celor mulți; Bentham și Mill).

  • 25 min
  • La BAC: I · II.A · II.B · III
  • De revizuit
Ilustrație: Eticile teleologice: eudaimonism, hedonism, utilitarism
Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

  1. 01

    Teleologic = valoarea acțiunii vine din scop și consecințe. Familii: eudaimonism, hedonism, utilitarism.

  2. 02

    Aristotel (eudaimonism): binele = activitatea sufletului conform cu virtutea / rațiunea; virtutea e mijlocul just între exces și lipsă.

  3. 03

    Hedonism: fericirea = stare de plăcere și absență a suferinței. Epicur: plăcerea ca liniște (fără durere în corp, fără tulburare în suflet).

  4. 04

    Utilitarism: fundamentul moralei = utilitatea (Mill). Binele = cea mai mare fericire pentru cel mai mare număr.

    Truc: Bentham măsoară plăcerile după cantitate; Mill le judecă și după calitate.

  5. 05

    Toate trei răspund la „ce scop are viața morală?”: fericirea — diferă ce înseamnă ea.

1 din 7

Pe scurt

3 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termenidee-cheie

  • Eticile teleologice judecă acțiunea după scop și consecințe.
  • Eudaimonism (Aristotel): binele = activitatea sufletului conform cu virtutea.
  • Hedonism: binele = plăcerea; fericirea = plăcere și absența suferinței.
  • Utilitarism (Bentham, Mill): binele = utilitatea, fericirea cât mai multora.
  • Itemi: model 2025, I.2, I.5, I.7; var. 3/2026, I.6, I.10; distractori în model 2026, I.9.

Aristotel: eudaimonismul

4 min o întrebare la final

Pentru Aristotel, orice acțiune urmărește un bine, iar binele suprem este fericirea (eudaimonia). Fericirea înseamnă activitatea sufletului conform cu virtutea (model 2025, I.2: „activitatea sufletului conform cu rațiunea”; var. 3/2026, I.10).

Bust de marmură al lui Aristotel, cu păr și barbă ondulate, pe un soclu cu faldurile unei mantii.
Aristotel: fericirea este activitatea sufletului conform cu virtutea.

Autor: copie după Lisip · Domeniu public · Wikimedia Commons

Aristotel distinge virtuți dianoetice (ale minții: înțelepciunea) și virtuți etice (ale caracterului: curajul, cumpătarea, dreptatea). Virtutea etică este un obicei dobândit prin exercițiu și constă într-un just mijloc între doi poli (exces și lipsă). Fericirea cere virtute, dar și condiții (sănătate, prieteni, bunuri moderate). Binele omului nu e plăcerea și nu e averea, ci buna folosire a rațiunii.

Virtutea etică: just mijloc

excesjust mijlocvirtutea eticălipsă
Virtutea etică e un obicei dobândit prin exercițiu. Stă între doi poli, exces și lipsă.

Cine definește fericirea ca activitate a sufletului conform cu virtutea?

Hedonismul

5 min o întrebare la final

Hedonismul (gr. hedone, plăcere) susține că plăcerea este binele suprem, iar suferința răul suprem. Itemul oficial (model 2025, I.7): „fericirea apare ca stare de plăcere și absență a suferinței.” Formularea din modelul 2026, I.9-b („înlăturarea durerii din corp și a suferinței din suflet”) descrie tot hedonismul și e un distractor la deontologism.

Ce susține etica hedonistă?

Utilitarismul

3 min o întrebare la final

Utilitarismul (Jeremy Bentham, John Stuart Mill) evaluează acțiunile după utilitate: fericirea pe care o produc pentru cât mai mulți oameni. Formula clasică: cea mai mare fericire pentru cel mai mare număr de oameni.

  • Bentham: plăcerile pot fi comparate cantitativ (intensitate, durată).
  • Mill: plăcerile diferă și calitativ (cele intelectuale sunt superioare celor fizice). Pentru Mill, fundamentul moralei este utilitatea (model 2025, I.5, răspuns a).

Fundamentul moralei la Mill?

Tabel comparativ

6 min

Eudaimonism
Criteriul binelui
fericirea ca activitate rațională
Autor
Aristotel
Ce sună în barem
activitatea sufletului conform cu virtutea / rațiunea
Hedonism
Criteriul binelui
plăcerea
Autor
Epicur (și Aristip)
Ce sună în barem
stare de plăcere și absență a suferinței
Utilitarism
Criteriul binelui
utilitatea socială
Autor
Bentham, Mill
Ce sună în barem
utilitate, fericirea celor mulți
(Deontologism)
Criteriul binelui
datoria
Autor
Kant
Ce sună în barem
principii normative, necesitate, universalitate
1 / 4

Ce se cere la BAC

2 mincum apare la examen

  • Grila: model 2025, I.2 (Aristotel: d), I.5 (Mill: a), I.7 (hedonism: a); var. 3/2026, I.6 (etica teleologică: a), I.10 (Aristotel: c).
  • II.A: poți aborda „problematica binelui / fericirii / moralei” cu Aristotel ca filosof și eudaimonismul ca teză.
  • II.B și III.B.2: argumente cu referire la consecințe (utilitarism) sau la fericire.

Greșeli care costă puncte

2 mincapcanele de evitat

Termeni-cheie

Etică teleologică
Teorie morală care apreciază valoarea acțiunii după scopul urmărit și după consecințele ei.
Eudaimonism
Teoria lui Aristotel potrivit căreia binele suprem este fericirea (eudaimonia), activitate a sufletului conform cu virtutea.
Virtute etică
Obișnuință de a alege just între exces și lipsă (la Aristotel: curajul între temeritate și lașitate).
Hedonism
Teorie care consideră plăcerea binele suprem, iar fericirea o stare de plăcere și absență a suferinței.
Utilitarism
Teorie care măsoară valoarea acțiunii prin utilitatea ei, adică prin fericirea pe care o produce pentru cei mulți.
Principiul utilității
La Mill, fundamentul moralei este utilitatea: acțiunile sunt bune în măsura în care promovează fericirea.
Consecință
Efectul unei acțiuni; în eticile teleologice, criteriul evaluării morale.

Notițele mele

Salvat local

Surse