H₂
Electroni de valență / atom
1
Perechi comune
1
Legătura
simplă, nepolară
Legătura ionică, covalentă și covalent-coordinativă
NaCl, H₂, N₂, Cl₂, HCl, H₂O, NH₄⁺ și H₃O⁺: cum se formează legătura, cum o modelezi cu puncte și ce proprietăți rezultă.
- 25 min
- La BAC: I.A · I.B · II.C.3 · II.C.4
- Verificat pe bareme
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Legătura ionică = transfer de electroni (metal → nemetal) și atracție electrostatică: Na → Na⁺, Cl → Cl⁻, apoi NaCl (cristal ionic).
- 02
Covalentă nepolară între atomi identici: H₂ (1 legătură), Cl₂ (1), N₂ (3 legături, triplă). Polară între atomi diferiți: HCl, H₂O.
- 03
Covalent-coordinativă: NH₄⁺ (N pune la dispoziție perechea de electroni pentru H⁺) și H₃O⁺ (O pune la dispoziție perechea pentru H⁺).
- 04
Substanțele ionice au puncte de topire ridicate, sunt casante și conduc curentul topite sau dizolvate; cele moleculare au puncte de topire mici.
- 05
Modelarea cu puncte: punctele = electroni de valență; perechea comună între atomi = legătură covalentă; ionul se scrie între paranteze cu sarcina.
1 din 7
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
- Ionică: transfer de electroni, atracție electrostatică, cristal (NaCl).
- Covalentă nepolară: electroni puși în comun egal (H₂, N₂, Cl₂).
- Covalentă polară: electroni puși în comun inegal (HCl, H₂O).
- Covalent-coordinativă: perechea comună vine de la un singur atom (NH₄⁺, H₃O⁺).
- Atomii tind spre octet (dublet la H).
Legătura ionică. Cristalul de NaCl
Sodiul (3s¹) cedează un electron, clorul (3s²3p⁵) primește unul: se formează Na⁺ (1s²2s²2p⁶) și Cl⁻ (1s²2s²2p⁶3s²3p⁶), cu octet complet. Atracția electrostatică dintre ioni este legătura ionică.
În cristalul de NaCl ionii sunt dispuși alternant într-o rețea tridimensională; fiecare ion este înconjurat de ioni de semn opus. Compușii ionici:
- sunt solide cristaline, casante;
- au puncte de topire și de fierbere ridicate;
- conduc curentul electric doar topiți sau în soluție (ionii devin mobili);
- se dizolvă de obicei în solvenți polari (apă).
Ce legătură există între Na⁺ și Cl⁻?
Legătură ionică (atracție electrostatică într-un cristal ionic).
Legătura covalentă nepolară
Se formează între atomi identici, prin punere în comun de electroni:
Cl₂
Electroni de valență / atom
7
Perechi comune
1
Legătura
simplă, nepolară
N₂
Electroni de valență / atom
5
Perechi comune
3
Legătura
triplă, nepolară
1 / 3
| Moleculă | Electroni de valență / atom | Perechi comune | Legătura |
|---|---|---|---|
| H₂ | 1 | 1 | simplă, nepolară |
| Cl₂ | 7 | 1 | simplă, nepolară |
| N₂ | 5 | 3 | triplă, nepolară |
Modelare cu puncte (fiecare punct = un electron de valență):
H· + ·H → H:H
La Cl₂ fiecare atom are 7 puncte; cei doi pun în comun câte unul, iar fiecare atom ajunge la 8 electroni (3 perechi neparticipante și perechea comună). La N₂ se pun în comun 3 electroni din fiecare atom (3 perechi comune) și rămâne câte o pereche neparticipantă pe atom.
Cum se formează legătura chimică
Pasul 1/3 · Legătura ionică în NaCl
Atomii de Na și Cl
Sodiul (metal) are 1 electron de valență (3s¹), clorul (nemetal) are 7 (3s²3p⁵). Fiecare punct din desen este un electron de valență.
electronul sodiului electronii clorului
De reținut pentru barem
Ionul se scrie între paranteze drepte, cu sarcina. Compușii ionici au puncte de topire ridicate, sunt casanți și conduc curentul electric doar topiți sau în soluție.
Modelarea ionizării (model 2026, II.C.4.a): atomul de azot, cu 5 puncte în jurul simbolului, primește 3 electroni și devine ionul N³⁻, desenat cu 8 puncte, între paranteze drepte, cu sarcina 3−. Atomul de clor (7 puncte) primește 1 electron și devine Cl⁻ (8 puncte); atomul de sodiu cedează electronul de valență și devine Na⁺. Baremul cere doar „simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor”.
Ionizarea azotului, cu puncte
Câte legături covalente are molecula de azot?
Trei (legătură triplă, nepolară).
Legătura covalentă polară
Între atomi diferiți, perechea comună este deplasată spre atomul mai electronegativ (Cl în HCl, O în H₂O). Apar sarcini parțiale: H(δ+)–Cl(δ−). În H₂O molecula este unghiulară, deci dipolul nu se anulează: apa este un solvent polar.
HCl: un H (1 e⁻) și un Cl (7 e⁻) pun în comun câte un electron; perechea comună este atrasă spre clor. H₂O: oxigenul (6 e⁻) pune în comun câte un electron cu fiecare din cei doi atomi de hidrogen și are două perechi neparticipante. Aceste perechi sunt importante pentru legătura de hidrogen și pentru formarea H₃O⁺.
Legătura covalent-coordinativă
Este o legătură covalentă în care perechea de electroni provine de la un singur atom (donor) și se pune în comun cu un atom cu orbital liber (acceptor).
NH₃ + H⁺ → NH₄⁺: donor N (pereche neparticipantă), acceptor H⁺.H₂O + H⁺ → H₃O⁺: donor O, acceptor H⁺.
După formare, legăturile sunt identice; nu mai poți distinge cea coordinativă.
De ce NH₃ poate lega un proton?
Azotul are o pereche de electroni neparticipanți, pe care o oferă protonului (legătură covalent-coordinativă).
Ce se cere la BAC
Greșeli care costă puncte
- Desenezi legătura din N₂ simplă și nu triplă.
- Uiți perechile neparticipante când modelezi cu puncte.
- Spui că NH₄⁺ are patru legături „diferite”; după formare ele sunt identice.
- Consideri HCl nepolară: atomii sunt diferiți.
Termeni-cheie
- Legătura ionică
- Atracția electrostatică dintre cationi și anioni, formați prin transfer de electroni de la un metal la un nemetal (Na⁺ și Cl⁻ în NaCl).
- Legătura covalentă nepolară
- Punere în comun de electroni între atomi identici; perechea comună este la distanță egală de cei doi atomi (H₂, N₂, Cl₂).
- Legătura covalentă polară
- Punere în comun de electroni între atomi diferiți; perechea comună este deplasată spre atomul mai electronegativ (HCl, H₂O).
- Legătura covalent-coordinativă (donor-acceptor)
- Legătură covalentă în care ambii electroni ai perechii comune provin de la același atom (donor), către un atom cu orbital liber (acceptor): NH₄⁺, H₃O⁺.
- Cristal ionic
- Rețea tridimensională de cationi și anioni alternanți; în NaCl fiecare ion este înconjurat de ioni de semn opus.
- Dipol
- Molecula polară are un capăt cu sarcină parțială pozitivă (δ+) și altul cu sarcină parțială negativă (δ−).
- Octet
- Configurația cu 8 electroni pe ultimul strat (dublet la H și He), către care tind atomii când formează legături.