Activitatea cardiacă și parametrii ei funcționali
Proprietățile miocardului, ciclul cardiac, zgomotele inimii și parametrii funcționali – frecvență cardiacă, debit cardiac, tensiune arterială, puls – cu problemele de calcul tip BAC.
- 30 min
- La BAC: I.A–D · III.1 · III.2
- Verificat pe bareme

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Proprietățile miocardului: excitabilitate (perioadă refractară lungă → nu se tetanizează), automatism (nodul sinoatrial, 70–80/min), conductibilitate, contractilitate („tot sau nimic”).
Truc: E-A-C-C: inima se Excită, se Autoaprinde, Conduce, se Contractă.
- 02
Ciclul cardiac la 75 bătăi/min = 0,8 s: sistola atrială 0,1 s → sistola ventriculară 0,3 s → diastola generală 0,4 s.
- 03
Zgomotul I (sistolic) = închiderea valvelor atrioventriculare; zgomotul II (diastolic) = închiderea valvelor semilunare.
- 04
Parametrii funcționali: frecvența cardiacă, debitul cardiac, tensiunea arterială, pulsul arterial.
- 05
Debit cardiac = debit sistolic × frecvența cardiacă → 70 ml × 75/min = 5,25 l/min (pentru un singur ventricul).
Truc: Câte pahare toarnă o pompă pe minut = mărimea paharului × de câte ori toarnă.
- 06
În efort, simpaticul și adrenalina cresc frecvența cardiacă → crește debitul cardiac → mai mult O₂ și nutrienți la mușchi; parasimpaticul (vagul) o scade.
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
- Proprietățile miocardului: excitabilitate (perioadă refractară lungă → inima nu se tetanizează), automatism (nodul sinoatrial, 70–80 impulsuri/min), conductibilitate, contractilitate (legea „tot sau nimic”).
- Ciclul cardiac (la 75 bătăi/min = 0,8 s): sistola atrială 0,1 s→sistola ventriculară 0,3 s→diastola generală 0,4 s.
- Zgomotele: I – sistolic (închiderea valvelor atrioventriculare), II – diastolic (închiderea valvelor semilunare).
- Parametrii funcționali (programa): frecvența cardiacă, debitul cardiac, tensiunea arterială, pulsul arterial – răspunsul exact pentru „Numiți trei parametri funcționali ai activității cardiace” (Iunie 2024, III.2.a).
- Formula de bază: debit cardiac = debit sistolic (volum-bătaie) × frecvența cardiacă → 70 ml × 75/min ≈ 5,25 l/min.
- În efort, stimularea simpaticului (și adrenalina) crește frecvența cardiacă → crește debitul cardiac → mai mult O₂ și nutrienți pentru mușchi (Specială 2025, III.2.b; Iunie 2026, III.1.b).
Inima pe scurt (cât trebuie pentru activitatea cardiacă)
Inima în 3D: cavitățile, valvele și vasele mari, înainte de ciclul cardiac.
Profu' de bio · 4:35 · Deschide pe YouTube
- 4 cavități: atriul drept și ventriculul drept (sânge neoxigenat), atriul stâng și ventriculul stâng (sânge oxigenat). Inima dreaptă și inima stângă nu comunică între ele (septuri).
- Valve atrioventriculare: tricuspidă (dreapta), bicuspidă/mitrală (stânga) – împiedică întoarcerea sângelui din ventriculi în atrii.
- Valve semilunare (sigmoide): aortică și pulmonară – la ieșirea din ventriculi; împiedică întoarcerea sângelui din artere în ventriculi.
- Țesutul nodal (excitoconductor): nodul sinoatrial (atriul drept)→nodul atrioventricular→fasciculul His (ramurile dreaptă și stângă)→rețeaua Purkinje (în pereții ventriculilor).
- Ventriculul stâng are peretele cel mai gros – pompează sângele în circulația mare, cu presiune mare.
Proprietățile miocardului
| Proprietate | Definiție | Particularitate importantă |
|---|---|---|
| Excitabilitatea | capacitatea de a răspunde la un stimul printr-un potențial de acțiune | perioada refractară absolută e lungă (cât sistola) → inima nu poate fi tetanizată; un stimul în diastolă produce o extrasistolă, urmată de o pauză compensatorie |
| Automatismul | capacitatea de a se autoexcita ritmic, prin impulsuri generate de țesutul nodal | nodul sinoatrial: 70–80 impulsuri/min (ritm sinusal, normal); nodul atrioventricular: cca 40/min (ritm nodal); fasciculul His: cca 25/min (ritm idioventricular) |
| Conductibilitatea | propagarea excitației prin țesutul nodal și miocard | impulsul trece de la atrii la ventriculi doar prin nodul atrioventricular și fasciculul His (cu o mică întârziere – atriile se contractă înaintea ventriculilor) |
| Contractilitatea | capacitatea de a dezvolta tensiune și de a se scurta | respectă legea „tot sau nimic”: la un stimul prag, miocardul se contractă maxim |
Ciclul (revoluția) cardiac
La o frecvență de 75 de bătăi/min, un ciclu durează 60 s : 75 = 0,8 s.

Sistolă = contracție (sângele e împins în artere); diastolă = relaxare (cavitățile se umplu). Săgețile arată sensul sângelui.
Autor: BruceBlaus · CC BY-SA 4.0 · Wikimedia Commons
| Fază | Durată | Ce se întâmplă |
|---|---|---|
| Sistola atrială | 0,1 s | atriile se contractă și completează umplerea ventriculilor; valvele atrioventriculare sunt deschise |
| Sistola ventriculară | 0,3 s | ventriculii se contractă; se închid valvele atrioventriculare (zgomotul I); când presiunea din ventriculi o depășește pe cea din artere, se deschid valvele semilunare și sângele e expulzat în aortă și în artera pulmonară |
| Diastola generală | 0,4 s | atriile și ventriculii sunt relaxați; se închid valvele semilunare (zgomotul II); sângele venos umple atriile și, prin valvele atrioventriculare deschise, ventriculii |
- Diastola atrială totală = 0,8 − 0,1 = 0,7 s; diastola ventriculară totală = 0,8 − 0,3 = 0,5 s. Inima „se odihnește” mai mult decât lucrează – de aceea nu obosește.
Manifestările activității cardiace
- Acustice: zgomotele cardiace – I (sistolic): lung, grav, produs mai ales de închiderea valvelor atrioventriculare; II (diastolic): scurt, ascuțit, produs de închiderea valvelor semilunare. Se ascultă cu stetoscopul.
- Mecanice: șocul apexian (lovirea peretelui toracic de vârful inimii în sistolă, spațiul V intercostal stâng) și pulsul arterial.
- Electrice: electrocardiograma (EKG) – înregistrarea activității electrice a inimii.
Parametrii funcționali
| Parametru | Definiție | Valoare normală (repaus, adult) | Variază cu |
|---|---|---|---|
| Frecvența cardiacă | nr. de bătăi pe minut | 70–75/min (60–80) | crește în efort, emoții, febră, la copii; scade în somn, la sportivii antrenați (bradicardie de repaus) |
| Debitul sistolic (volum-bătaie) | volumul de sânge expulzat de un ventricul la o sistolă | 70–75 ml | crește în efort, la antrenați |
| Debitul cardiac | volumul expulzat de un ventricul într-un minut | cca 5 l/min (5,25 l/min) | în efort intens crește de 5–6 ori, până la cca 25–30 l/min |
| Tensiunea arterială | presiunea sângelui pe pereții arteriali | în jur de 120 mmHg maxima (sistolică) și 80 mmHg minima (diastolică); intervalele „normale” diferă puțin între manuale (ex. 115–140 / 75–90 mmHg) | crește cu vârsta, în efort, emoții; HTA = valori crescute persistent |
| Pulsul arterial | expansiunea ritmică a peretelui arterial produsă de unda de sânge expulzată în sistolă | frecvența pulsului = frecvența cardiacă | palpat la artera radială (încheietura mâinii), carotidă etc. |
Tensiunea arterială depinde de: debitul cardiac (forța și frecvența contracțiilor), rezistența periferică (calibrul arteriolelor), elasticitatea pereților arteriali, volumul sângelui circulant și vâscozitatea lui. De aceea:
- o hemoragie mare scade volumul sângelui → scade TA (șoc hemoragic);
- ateroscleroza (arterele își pierd elasticitatea) crește TA.
Se măsoară cu tensiometrul (sfigmomanometru), de obicei la artera brahială; se notează „maximă/minimă”, de exemplu 120/80 mmHg. Diferența dintre ele este tensiunea diferențială (120 − 80 = 40 mmHg).
Caracteristicile pulsului urmărite de medic: frecvența, ritmul (regulat/neregulat), amplitudinea.
Numește trei parametri funcționali ai activității cardiace.
Reglarea activității cardiace
FactorEfect asupra inimii
| Factor | Efect asupra inimii |
|---|---|
| Simpaticul (mediator noradrenalina) | crește frecvența (tahicardie) și forța contracțiilor |
| Parasimpaticul (nervul vag; mediator acetilcolina) | scade frecvența (bradicardie) |
| Adrenalina (medulosuprarenală), tiroxina | cresc frecvența cardiacă |
| Creșterea CO₂ în sânge, temperatura crescută (febră) | cresc frecvența |
Centrii cardiaci se află în bulb; sunt influențați de hipotalamus și de scoarța cerebrală (emoții).
În timpul efortului fizic intens, mușchii scheletici care lucrează au nevoie de mai mult oxigen și de mai mulți nutrienți (glucoză) pentru producerea energiei și produc mai mult dioxid de carbon. Stimularea simpaticului și secreția de adrenalină cresc frecvența cardiacă, ceea ce crește debitul cardiac (debit cardiac = debit sistolic × frecvență cardiacă). Astfel, prin mușchi trece o cantitate mai mare de sânge, care aduce mai mult O₂ și nutrienți și îndepărtează mai repede CO₂.
DC = 6 l/min, DS = 80 ml. Care e frecvența cardiacă?
Ce sistem nervos crește frecvența cardiacă?
Probleme de calcul tip BAC
- Debitul cardiac
DC = DS × FC. Exemplu: DS = 70 ml, FC = 75/min → DC = 70 × 75 = 5 250 ml/min = 5,25 l/min.
- Durata unui ciclu cardiac
t = 60 s : FC. La 75/min → 0,8 s; la 60/min → 1 s; la 120/min → 0,5 s.
- Frecvența din debit
FC = DC : DS. Exemplu: DC = 6 l/min = 6 000 ml/min, DS = 80 ml → FC = 6 000 : 80 = 75/min.
- Volum pompat într-un interval
DC × timp. La 5,25 l/min: într-o oră 5,25 × 60 = 315 l; într-o zi 315 × 24 = 7 560 l (pentru un singur ventricul).
- Numărul de bătăi
FC × timp. La 75/min: într-o oră 75 × 60 = 4 500 bătăi; într-o zi 4 500 × 24 = 108 000 bătăi.
- Comparație repaus–efort
Repaus: 70 ml × 70/min = 4,9 l/min. Efort: 100 ml × 150/min = 15 l/min → debitul a crescut de cca 3 ori.
Ce se cere la BAC
| Item real | Cerința | Răspuns de barem / corect |
|---|---|---|
| Iunie 2024, var. 3, III.2.a | „Numiți trei parametri funcționali ai activității cardiace.” | 3 × 1p: frecvența cardiacă, debitul cardiac, tensiunea arterială, pulsul arterial (oricare trei) |
| Specială 2025, var. 6, I.D.1 | „Pulsul arterial este unul dintre parametrii funcționali ai activității cardiace.” | A |
| Specială 2025, var. 6, III.2.b | argument: „Frecvența cardiacă crește în timpul unei activități fizice intense” | 3p – nevoia crescută de O₂ și nutrienți a mușchilor; stimulare simpatică/adrenalină→FC crește→debit cardiac crescut |
| Iunie 2026, var. 3, III.1.b | explicați creșterea frecvenței cardiace în cursa de atletism | 3p – vezi răspunsul-model |
Greșeli care costă puncte
- A numi „ritmul respirator” sau „volumul curent” ca parametru al activității cardiace – sunt parametri respiratori.
- „Debitul cardiac = volumul de sânge din inimă” – fals: volumul expulzat de un ventricul pe minut.
- „Zgomotul I e produs de închiderea valvelor semilunare” – invers: I = atrioventriculare, II = semilunare.
- „Parasimpaticul crește frecvența cardiacă” – fals: simpaticul o crește, parasimpaticul o scade.
- „Pulsul este produs de contracția arterelor” – fals: de unda de sânge expulzată în sistola ventriculară, care destinde peretele elastic al arterei.
- A spune că inima poate fi tetanizată – perioada refractară lungă o împiedică.
Schema de recapitulare
- Proprietăți: excitabilitate (refractar lung) · automatism (nod sinoatrial 70–80/min) · conductibilitate (nod AV→His→Purkinje) · contractilitate (tot sau nimic)
- Ciclu (0,8 s la 75/min): sistolă atrială 0,1→sistolă ventriculară 0,3→diastolă generală 0,4
- Zgomote: I sistolic (valve AV) · II diastolic (valve semilunare)
- Parametri: FC 70–75/min · DS 70–75 ml · DC = DS × FC ≈ 5 l/min · TA max/min · puls (radială)
- Reglare: simpatic/adrenalină ↑ FC · parasimpatic (vag) ↓ FC
Exersează pe itemi oficiali
Respirația și circulația sunt funcții vitale ale organismului. a) Precizați trei caracteristici ale inspirației. b) Explicați afirmația următoare: „În timpul unei curse de atletism, frecvența cardiacă a sportivilor crește peste valoarea normală”. c) Construiți patru enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat. Folosiți, în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi: - Volume și capacități respiratorii - Rolul sângelui în transportul gazelor respiratorii
Pulsul arterial este unul dintre parametrii funcționali ai activității cardiace.
Inspirația și expirația sunt mișcări respiratorii. În timpul acestor mișcări respiratorii sunt mobilizate mai multe volume de aer. a) Numiți trei volume respiratorii. b) Scrieți un argument în favoarea afirmației următoare: „Frecvența cardiacă crește în timpul unei activități fizice intense”. c) Alcătuiți un minieseu intitulat „Mecanismul/mecanica inspirației”, folosind informația științifică adecvată. În acest scop, respectați următoarele etape: - enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme; - construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.
Digestia este una dintre funcțiile organismului uman. Produșii finali ai digestiei sunt transportați la celule de către sângele propulsat în vasele de sânge prin activitatea cardiacă. a) Numiți trei parametri funcționali ai activității cardiace. b) Scrieți un argument în favoarea afirmației următoare: „Există asemănări între compoziția chimică a salivei și compoziția chimică a sucului pancreatic”. c) Alcătuiți un minieseu intitulat „Digestia chimică a proteinelor”, folosind informația științifică adecvată. În acest scop, respectați următoarele etape: - enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme; - construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.
Scrieți, pe foaia de examen, noțiunile cu care trebuie să completați spațiile libere din afirmația următoare, astfel încât aceasta să fie corectă.
Tensiunea arterială, ............ și ............ sunt parametri funcționali ai activității cardiace.
Termeni-cheie
- Ciclul (revoluția) cardiac
- Succesiunea unei sistole și a unei diastole; la 75 de bătăi/min durează 0,8 s: sistola atrială, sistola ventriculară, diastola generală.
- Sistola / diastola
- Sistola = contracția miocardului (expulzarea sângelui); diastola = relaxarea (umplerea cavităților cu sânge).
- Automatismul
- Proprietatea inimii de a se contracta ritmic prin impulsuri generate de propriul țesut nodal; ritmul normal e impus de nodul sinoatrial.
- Nodul sinoatrial
- Componentă a țesutului nodal din peretele atriului drept; generează 70–80 de impulsuri/min și impune ritmul sinusal.
- Frecvența cardiacă
- Numărul de contracții (bătăi) ale inimii pe minut; în repaus, la adult, cca 70–75/min.
- Debitul sistolic (volumul-bătaie)
- Volumul de sânge expulzat de un ventricul la o sistolă; în repaus cca 70–75 ml.
- Debitul cardiac
- Volumul de sânge expulzat de un ventricul într-un minut: debit sistolic × frecvență cardiacă (cca 5 l/min în repaus).
- Tensiunea (presiunea) arterială
- Presiunea exercitată de sânge asupra pereților arterelor; are o valoare maximă (sistolică) și una minimă (diastolică).
- Pulsul arterial
- Expansiunea ritmică a peretelui arterial, sincronă cu sistola ventriculară, palpată pe o arteră superficială pe un plan osos (artera radială).
- Zgomotul I (sistolic)
- Zgomot lung și grav, produs la începutul sistolei ventriculare, în principal prin închiderea valvelor atrioventriculare.
- Zgomotul II (diastolic)
- Zgomot scurt și ascuțit, produs la începutul diastolei ventriculare prin închiderea valvelor semilunare (aortică și pulmonară).
- Perioada refractară
- Intervalul în care miocardul nu răspunde la stimuli; durează cât sistola, de aceea inima nu poate fi tetanizată.
Notițele mele
Salvat localSurse
- Programa BAC Biologie (OMECTS 4800/2010, Anexa 2), cl. a XI-a – Circulația: activitatea cardiacă, parametri funcționali
- BAC iunie 2024, var. 3, III.2.a (trei parametri funcționali ai activității cardiace) și barem
- BAC 2025 Specială, var. 6, I.D.1 (pulsul arterial) și III.2.b (frecvența cardiacă în efort) și barem
- BAC iunie 2026, var. 3, III.1.b (frecvența cardiacă în cursa de atletism) și barem
- Manualul de Biologie pentru clasa a XI-a – Activitatea cardiacă